Conţinutul principal
Biblioteca de informatică
Puterea documentației
Creat de Pamela Fox.
Vrei să te alături conversației?
Nici o postare încă.
Transcript video
Bun, ai făcut câteva programe. Probabil te întrebi “Cum să îmi amintesc
care este comanda: oval, cerc sau elipsă? Scriu lățimea, apoi înălțimea
sau înălțimea și apoi lățimea? Trebuie să memorez toate astea?”
Din fericire, nu. Pentru asta există calculatoare.
De fapt, când scriem programe avem la îndemână un calculator (nu-i așa?),
iar calculatoarea au memoria mult mai bună decât noi Deci,
ce-ar fi dacă îl lăsăm pe calculator să își amintească toate detaliile iar noi doar îl folosim ca pe
un dicționar de programare? Așa ne putem concentra pe
scrierea de programe cool, nu pe memorarea multor
detalii plictisitoare. Acest mod de lucru îl numim
documentare; un document care conține detaliile de programare într-un
anumit limbaj și mediu, cu exemple și explicații, astfel încât
noi să ne descurcăm și dacă uităm unele amănunte,
doar ne uităm acolo și rezolvăm! Ți s-ar părea plictisitor
să citești documentația. Ai dreptate: e un fel de plictiseală,
e mai distractiv să programezi. Dar dacă nu vrei să ții minte
absolut tot (of!), trebuie să te obișnuiești documentația
ca să îți implementezi ideile. Chiar și cei mai buni programatori
nu rețin absolut tot. De fapt, marii programatori sunt
cei mai buni cititori de documentație. De exemplu, desenez
această față zâmbitoare; deja am desenat fața și ochii
folosind ellipse, o funcție pe care o știu foarte bine.
Dar mai am mult de lucru. În primul rând, aș vrea să desenez
fața cu acest contur gros, ca un abțibild. Știu că am ceva pentru contur, dar nu îmi amintesc exact numele, așa că în loc să stau aici,
încercând să îl inventez, lucru care ar putea să îmi ia câteva ore
sau chiar o vecie, mai bine mă duc la documentație
și caut ceea ce îmi trebuie. Hmmm, mă uit la categoria
de funcții pentru colorare, căci despre asta este vorba, mă uit la toate funcțiile,
aici la final este stroke weight pentru modificarea grosimii
liniilor și a conturului. Așa, aici vedem
numele funcției și parametrii - în cazul acesta, unul singur.
Uite, îți arăt ce obișnuiesc eu să fac. Pentru început, copiez
acel cod în programul meu. Dar îmi apare această eroare:
"thickness is not defined" (grosimea nu este definită). Asta deoarece thickness este
un parametru general ce trebuie înlocuit. Nu este o valoare reală,
ci se presupune că o vom înlocui cu ceea ce vrem noi,
ceea ce poate fi un număr sau o variabilă care reține un număr;
în cazul de față voi pune un număr. Să zicem… 10 arată bine, dar
putem să jonglăm cu el să vedem… Ei, prea de tot!
Acela este prea mic. Foarte bine, să ne întoarcem - 12.
Minunat! Acum este evident că lipsește ceva
din fața mea zâmbitoare: zâmbetul. Momentan, aș dori ceva cam așa, bine… Pot să mă uit la acel zâmbet și mă gândesc că nu arată așa cum aș fi putut să fac
folosind ellipse sau line sau rect. Am obținut această curbă, dar
nu are nimic în interior. Și atunci ce pot să fac?
Aș putea să verific documentația să văd dacă există vreo metodă
de a desena o curbă precum aceasta. Așadar, să folosim documentația! Derulăm, derulăm și
ne uităm prin împrejurimi. Mă voi uita la categoria shapes (figuri)… Aha! Chiar prima linie
din shapes este arc, care se folosește pentru a desena
un arc de cerc; pare să fie perfect. Zâmbetul este un arc. Aha, aceasta are o grămadă de parametri. Mai întâi, copiez aici… și ne amintim că sunt parametri generali,
adică trebuie să îi înlocuim cu valorile care
considerăm că sunt potrivite. Bun! Deci x și y, poate x și y pentru
punctul de unde vreau să înceapă… dacă mijlocul ar fi 100,
atunci ar începe din 150, apoi y poate fi 250 și width. Pare să sune precum lățimea arcului, probabil ceva mai puțin decât
lățimea curentă a feței. Poate că e 200. Apoi, height… cred că este înălțimea, distanța dintre
partea de sus a arcului și partea de jos, să vedem, poate că este 50. Start și stop… Hmmm, chiar nu știu ce sunt acestea… Of, acum m-am împotmolit; mă uit la
această funcție pe care încerc să o folosesc, dar nu prea înțeleg
ce sunt acești parametri. Ei bine, din fericire ceea ce putem face
este să ne întoarcem la documentație, să dăm clic pe funcția care ne interesează și ni se va afișa un program
care ne arată cum să o folosim; de fapt, se explică în detaliu parametrii. Așadar, privind aici, se spune:
x este abscisa (coordonata x) a centrului elipsei din care
este extras arcul. Asta înseamnă că desenarea unui arc
e ca și cum am presupune că desenăm o elipsă, dar
luăm doar o parte din ea și trebuie să calculăm totul
bazându-ne pe asta. Deci x și y sunt fix în centrul
presupusei elipse, width și height sunt
lățimea și înălțimea ei, iar start și stop - exact cele
pe care nu le cunoaștem. Start și stop precizează unghiul...a, ok!
Unghiul de start al arcului, în grade, iar stop precizează
unde se termină. Chiar ne uităm la exemplele
pe care le avem aici. Deci desenarea unui arc de la 1 la 270,
probabil este arcul acesta, exact, căci așa ar arăta
de la 1 la 270 de grade. Hai să încercăm să schimbăm.
Iată, are sens, nu? Dacă vrem cam jumătate de cerc,
ar fi de la 1 la 180… Așa, cred că am înțeles arc
suficient de bine cât să ne întoarcem la
zâmbărețul nostru. Foarte bine! Ne trebuie de la 0 la 180 și aproape că am găsit. Ceea ce
pusesem la x pică deoarece nu realizasem că x este
exact mijlocul elipsei și este puțin cam lat.
Stai să îl facem nițeluș mai mic! Ha-ha! Acum avem de-adevăratelea
o față zâmbitoare! Cu ajutorul documentației am reușit
să fac mai repede ceea ce îmi doream. Și acesta este un obiectiv al programării:
să implementăm ideile cât mai repede. Ține minte - folosește
puterea documentației!