If you're seeing this message, it means we're having trouble loading external resources on our website.

Dacă sunteţi în spatele unui filtru de web, vă rugăm să vă asiguraţi că domeniile *. kastatic.org şi *. kasandbox.org sunt deblocate.

Conţinutul principal

Contrapostul explicat

<p>O explicație pe scurt a termenului ”contrapost” în timp ce privim la &quot;Idolino&quot; din Pesaro (Roma antică), c. 30 î.e.n., bronz, 158 cm (Museo Archeologico Nazionale di Firenze, Italia), vorbitori: Dr. Beth Harris și Dr. Steven Zucker.</p>

<p>Chiar dacă aceste obiecte nu erau cunoscute în Renaștere, ideile și formele contrapostului au fost reînviate în cadrul Renașterii italiene .</p>

<p>Vorbitori: Dr. Steven Zucker și Dr. Beth Harris</p>

.

Transcript video

(muzică) Suntem la Muzeul Arheologic din Florența privind un nud masculin de bronz în mărime naturală. Amândoi l-am văzut din capul holului și imediat ne-am gândit la contrapost, invenția grecească din secolul V î.e.n., un mod de a reprezenta naturalistic corpul uman. O adevărată revoluție pentru arta vestică. Atunci când stăm natural, într-o postură relaxată, tindem să ne punem greutatea pe un picior sau altul. De fapt, dacă stăm în picioare o perioadă mai mare de timp, avem tendința să ne mutăm greutatea de pe un picior pe altul, odată la câteva minute. Ajută la odihna corpului. În orice caz, atunci când grecii vechi sau egiptenii reprezentau corpul uman, înfățișau figura stând cu greutatea egal distribuită pe ambele picioare, făcând figura să pară foarte simetrică. O poziție în care foarte rar vedem oamenii. Eu nu stau așa și este destul de inconfortabil. Nici eu nu stau așa acum. Dar pentru a reprezenta o figură cu greutatea pe un picior este un lucru mai complex, fiindcă întreg corpul răspunde. Contrapostul nu afectează doar picioarele, dar și trunchiul și, într-o oarecare măsură, chiar umerii și capul. Efectul final este unul revoluționar, căci crează o figură care pare că există în lumea noastră, spărgând simetria figurilor greci arhaice sau a faraonilor egipteni. Prin ruperea simetriei, avem senzația unei figuri care există în lumea noastră, o figură care este umană ca și noi. Ce văd mai întâi este un fel de curbare în S a spinării lui, astfel încât șoldurile par să iasă prin dreapta, iar cutia toracică pare că împinge spre stânga. Fiindcă greutatea este pe piciorul lui drept, partea lui stângă este mai alungită, fiindcă piciorul stâng este relaxat, trăgând șoldul în jos, iar pieptul său drept este compactat. Putem vedea asta foarte clar dacă ne uităm la schimbările din axa șoldurilor. Mai permite și oscilarea, nu doar a corpului, dar și a spinării lui. El se mai uită și în direcția șoldului ridicat. Mai observăm, în timp ce piciorul drept este vertical, brațul stâng este vertical, iar brațul drept se deschide către noi. În alte exemple de astfel de sculpturi, din Grecia clasică, de exemplu, Doryphoros al lui Polykleitos, acea mână de obicei ținea o lance. Deci avem mâna care ține greutatea la dreapta și piciorul care ține greutatea la drepta, piciorul liber la stânga și mâna liberă la stânga. Iar asta afectează și umerii. Dacă șoldul lui drept vine în sus, umărul său stâng cade spre el. Așa că se află în opoziție. Valabil și pentru partea cealaltă. Pe stânga, șoldul o ia în jos și umărul se ridică. Invenția grecească a contrapostului, în secolul V î.e.n., ne spune că grecii au un mod diferit de a se gândi la ființele umane și locul lor în lume. Prima imagine naturalistică a umanității, a oamenilor din Vest, ne lasă impresia că grecii au o încredere în ființa umană, în mintea umană, în rațiunea umană și vedem asta prin filozofia lor, prin dragostea lor pentru atletism, prin inventarea Olimpiadelor, studiul cerurilor, filozofia lui Platon și Aristotel, marile comedii și tragedii grecești, încrederea culturii grecești în umanitate, cred eu, este exprimată în contrapost. Iar această sculptură, fiindcă nu este, de fapt, grecească, ci romană, o copie romană a acestor principii grecești, ne arată influența acestor idei. Felul în care romanii antici i-au emulat pe greci, privindu-se ca și moștenitorii acestei tradiții, și este din cauza romanilor că aceste idei au ajuns astăzi la noi. Și apoi vor fi reînviate în Renaștere. Iar aici suntem la Renașterea florentină, unde sculpturi ca aceasta erau redescoperite, erau colecționate și artiști precum Donatello, Nanni di Banco, mai ales Michelangelo și Rafael în picturile sale, vor crea figuri care privesc în urmă la sculptura Greciei și Romei antice și a naturalismului extraordinar pe care grecii și romanii l-au atins. (muzică)