If you're seeing this message, it means we're having trouble loading external resources on our website.

Dacă sunteţi în spatele unui filtru de web, vă rugăm să vă asiguraţi că domeniile *. kastatic.org şi *. kasandbox.org sunt deblocate.

Conţinutul principal

Bazilica Santa Sabina

Vedere exterioară a absidei, Bazilica Santa Sabina, c. 432 e.n., Roma, Italia
Vedere exterioară a absidei, Bazilica Santa Sabina, c. 432 e.n., Roma, Italia
Bazilica—un tip de clădire folosit de către romanii antici pentru diverse funcții, precum locații pentru instanțele de judecată—este o categorie de clădiri pe care arhitecții lui Constantin cel Mare au adaptat-o pentru a servi ca și bază pentru noile biserici (cuvântul din română 'biserică' provenind de la latinescul 'basilica'). Clădirile constantine originale ne sunt astăzi cunoscute doar din planurile lor, dar examinarea unei bazilici romane din secolul V care încă se află în picioare, Biserica Santa Sabina, ne poate ajuta să înțelegem care sunt caracteristicile esențiale ale unei bazilici creștine timpurii.
Vedere din naos spre absidă, Bazilica Santa Sabina, c. 432 e.n., Roma Italia
Vedere din naos spre absidă,
Bazilica Santa Sabina, c. 432 e.n., Roma Italia
Bazilica lui Constantin (cunoscută și ca Aula Palatina), secolul IV e.n., Trier, Germania (foto: Hannah Swithinbank CC BY-NC-SA 2.0)
Precum bazilica din Trier, Biserica Santa Sabina are o axă centrală dominantă care se întinde de la intrare spre absidă, unde se află altarul. Spațiul central este numit navă și este flancat în ambele părți de coridoare laterale. Arhitectura este relativ simplă, cu un acoperiș de lemn în două ape. Peretele navei este secționat de către ferestrele cleristoriului care oferă o iluminare directă către navă. Peretele nu dispune de ordinele clasice tradiționale, de coloane și antablamente. Deși acum arată modest, se pare că inițial pereții ar fi fost decorați cu mozaicuri.
Vedere interioară, Panteon, c. 125 e.n., Roma, Italia
Vedere interioară, Panteon, c. 125 e.n., Roma, Italia
Acest tip de interior ar fi avut un efect mult mai dramatic decât o clădire clasică. Precum este exemplificat de interiorul Panteonului, construit în secolul II de către împăratul Hadrian, peretele din clădirea clasică a fost împărțit pe niveluri diferite de către orizontalele antablamentelor. Coloanele și pilaștrii formează verticale care unesc diferitele niveluri. Cu toate că acest decor nu susține, efectiv, greutatea clădirii, efectul este acolo pentru a vizualiza respectiva greutate. Grosimea decorului clasic adaugă o senzație de soliditate clădirii.
Vedere spre culoarul lateral, Bazilica Santa Sabina, c. 432 e.n., Roma, Italia
Vedere spre culoarul lateral, Bazilica Santa Sabina, c. 432 e.n., Roma, Italia
Pentru un contrast puternic, peretele navei din Santa Sabina abia dacă oferă senzația de greutate. Arhitectul pare că era foarte conștient de efectele luminii dintr-un spațiu interior ca acesta. Bucățile de sticlă ale mozaicurilor ar fi creat un efect strălucitor, iar pereții ar fi dat senzația că plutesc. Lumina ar fi fost înțeleasă ca și un simbol al divinității. Lumina era un simbol pentru Hristos. Accentul, în această formă arhitecturală, este pe efectul spiritual, nu pe cel fizic. Efectul opulent al interioarelor bazilicilor constantine este redat în mărturiile unui pelerin spaniol, în descrierea sa a Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim:
Decorațiile nu pot fi puse în cuvinte. Tot ce poți vedea este aur, nestemate și mătăsuri... Pur și simplu nu îți poți imagina numărul și greutatea lumânărilor, candelelor, lămpilor și orice altceva care este folosit pentru slujbe... Sunt peste puterea cuvântului, precum este și magnifica clădire în sine. A fost construită de Constantin și...a fost decorată cu aur, mozaicuri și marmură prețioasă, pe cât de multe putea imperiul său să ofere.
Eseu scris de Dr. Allen Farber

Additional resources: