If you're seeing this message, it means we're having trouble loading external resources on our website.

Dacă sunteţi în spatele unui filtru de web, vă rugăm să vă asiguraţi că domeniile *. kastatic.org şi *. kasandbox.org sunt deblocate.

Conţinutul principal

Hagada de Aur

Eseu scris de Dr. Elisa Foster
Hagada de Aur, cca. 1320, nordul Spaniei, probabil Barcelona (British Library, MS. 27210, f. 11)
Pregătiri pentru Paștele evreiesc, Pesahul: dreapta sus: lui Miriam (sora lui Moise), care ține o tamburină decorată cu motive islamice, i se alătură domnișoare care dansează și cântă la instrumente contemporane; stânga sus: stăpânul casei, stând sub un baldachin, ordonă împărțirea mațahului (pâine nedospită) și a harosetului (o pastă dulce făcută din nuci și fructe) copiilor; dreapta jos: casa este pregătită pentru Pesah, bărbatul care ține o lumânare caută pâine dospită în noaptea de dinaintea Pesahului, iar femeia și fata fac curățenie; stânga jos: sunt sacrificate oi pentru Pesah, iar un bărbat dezinfectează ustensile într-un cazan deasupra focului. Scene extrase din Hagada de Aur, c. 1320, nordul Spaniei, probabil Barcelona (British Library, MS. 27210, fol. 15 recto).
În ajunul Paștelui evreiesc, ca și tradiție, un copil pune o întrebare importantă: "De ce este această noapte diferită de toate celelalte nopți?" Această întrebare pornește relatarea ritualică a poveștii Pesahului, când Moise i-a eliberat pe evrei de sub robie în Egipt printr-o serie de evenimente miraculoase (consemnate în Biblia ebraică în cartea Exodului).
Pagină ce arată patru dintre plăgi: egipteni suferind de vărsatul negru, o mulțime de broaște mișună peste ținut, ciuma omoară animalele domestice și animale sălbatice invadează orașul, extras din Hagada de Aur, c. 1320, nordul Spaniei, Plăgile (din stânga sus, în sensul acelor de ceasornic), probabil Barcelona (British Library, MS. 27210, fol. 12 verso)
Patru plăgi (din stânga sus, în sensul acelor de ceasornic): egipteni suferind de vărsatul negru, o mulțime de broaște mișună peste ținut, ciuma omoară animalele domestice și animale sălbatice invadează orașul. Extras din Hagada de Aur, c. 1320, nordul Spaniei, probabil Barcelona (British Library, MS. 27210, fol. 12 verso)
Pentru ultima și cea mai teribilă dintr-o serie de plăgi miraculoase care ajung, în final, să-l convingă pe faraonul egiptean să-i elibereze pe evrei—moartea tuturor întâilor născuți din țara Egiptului—Moise le-a poruncit evreilor să picteze un simbol roșu pe ușile lor. Prin asta, Îngerul Morții a "trecut pe lângă" aceste case, iar copiii au supraviețuit. Povestea Pesahului—a unei salvări miraculoase din robie—este repovestită anual de mulți evrei în timpul unui seder, masa ritualică care marchează debutul Paștelui.
Această pagină înfățișează plaga întâilor născuți: colțul din dreapta sus, trei scene: un înger lovește un om, regina își jelește bebelușul și înmormântarea întâiului născut; stânga sus: faraonul le ordonă israeliților să părăsească Egiptul, iar israeliții, ținând bulgări de aluat, merg cu mâinile ridicate, ilustrând versetul: "Copiii lui Israel își continuau drumul cu îndrăzneală"; dreapta jos: urmăritorii egipteni sunt înfățișați ca și cavaleri contemporani conduși de un rege; stânga jos: israeliții traversează Marea Roșie în siguranță, Moise aruncă o ultimă privire asupra egiptenilor ce se înecau. Extras din Hagada de Aur, c. 1320, nordul Spaniei, Plăgile (din stânga sus, în sensul acelor de ceasornic), probabil Barcelona (British Library, MS. 27210, fol. 14 verso)
Plaga întâilor născuți: colțul din dreapta sus, trei scene: un înger lovește un om, regina își jelește bebelușul și înmormântarea întâiului născut; stânga sus: faraonul le ordonă israeliților să părăsească Egiptul, iar israeliții, ținând bulgări de aluat, merg cu mâinile ridicate, ilustrând versetul: "Copiii lui Israel își continuau drumul cu îndrăzneală"; dreapta jos: urmăritorii egipteni sunt înfățișați ca și cavaleri contemporani conduși de un rege; stânga jos: israeliții traversează Marea Roșie în siguranță, Moise aruncă o ultimă privire asupra egiptenilor ce se înecau. Extras din Hagada de Aur, c. 1320, nordul Spaniei (din stânga sus, în sensul acelor de ceasornic), probabil Barcelona (British Library, MS. 27210, fol. 14 verso)

O carte somptuoasă

Cartea folosită an de an pentru a spune povestea Pesahului la masa unui seder este una specială, cunoscută ca și hagada (hagadot la plural). Hagada de Aur, după cum indică și numele, este unul din cele mai somptuoase exemplare create vreodată ale acestor cărți. De fapt, este unul din cele mai somptuoase manuscrise medievale iluminate, indiferent de întrebuințare sau patronaj. Așadar, chiar dacă Hagada de Aur are un scop practic, ea este și o operă de artă folosită pentru arăta bogăția proprietarilor săi.
Hagada de Aur, cca. 1320, nordul Spaniei, probabil Barcelona (British Library, MS. 27210, f. 10)
Stânga: Ducându-și familia înapoi în Egipt, Moise se întâlnește cu Aaron, iar Sefora, ținând doi bebeluși în brațe, călărește un catâr; dreapta: un înger apare deasupra rugului ce arde, dar care nu este mistuit de flăcări și, urmând poruncile divine, Moise își scoate încălțămintea din picioare și își ascunde fața când aude vocea lui Dumnezeu. Registrul superior al unei pagini din Hagada de Aur, c. 1320, nordul Spaniei, probabil Barcelona (British Library, MS. 27210, fol. 1o verso)
O hagadă include, de obicei, rugăciunile și citirile spuse în timpul mesei și, câteodată, conținea imagini care puteau servi pe post de ajutor pictural pentru a viziona istoria Pesahului în jurul mesei. De fapt, cuvântul "hagada" înseamnă "povestire" în ebraică. Hagada de Aur este una din cele mai bogat decorate hagadote medievale, conținând 56 de miniaturi (picturi de mici dimensiuni) găsite în cadrul manuscrisului. Motivul pentru care este numită "de Aur" este evident—fiecare miniatură este decorată cu un fundal strălucitor din foiță de aur. Prin urmare, producerea manuscrisului a fost destul de scumpă și, cel mai probabil, a fost deținut de o familie bogată de evrei. Deși multe hagadote arată semne de uzură—pete de vin etc.—condiția impecabilă a hagadei în cauză poate însemna că aceasta a avut un rol mai mult ceremonial, gândită pentru a evidenția prosperitatea acestei familii care trăia lângă Barcelona la începutul secolului XIV.

În stil gotic

Moise și Aaron venind în fața faraonului, extras din Hagada de Aur, c. 1320, nordul Spaniei, probabil Barcelona (British Library, MS. 27210, fol. 1o verso)
Moise și Aaron venind în fața faraonului, extras din Hagada de Aur, c. 1320, nordul Spaniei, probabil Barcelona (British Library, MS. 27210, fol. 1o verso)
Faptul că Hagada de Aur abundă în anluminări este important. Cu toate că a doua poruncă din iudaism interzice crearea de "chipuri cioplite", hagadotele erau adesea considerate ca fiind educative, nu religioase, iar astfel erau scutite de la regulă. Stilul manuscrisului ne poate părea familiar—este foarte similar cu manuscrisele creștine gotice precum Biblia Sfântului Ludovic (dedesubt). Să privim, de exemplu, reprezentarea lui Moise și a faraonului (deasupra). Nu pare să arate deloc ca și un faraon egiptean, ci mai mult precum un rege francez. Trupul alungit și fluid, detalii mici de arhitectură și fundalul cu motive decorative ne dezvăluie că acest manuscris a fost creat în timpul perioadei gotice. Dacă artiștii Hagadei de Aur au fost evrei sau nu, rămâne discutabil, dar indiferent de confesiunile lor, este evident că stilul dominant al artei creștine din Europa acelor vremuri i-a influențat pe artiștii acestui manuscris.
Blanche a Castiliei și Regele Ludovic al IX-lea al Franței; Autor dictându-i unui scrib, Biblie moralizatoare, Franța, probabil Paris, c. 1230 (detaliu)
Blanche a Castiliei și Regele Ludovic al IX-lea al Franței (detaliu), Pagină votivă cu Blanche a Castiliei și Regele Ludovic al IX-lea al Franței, Biblia Sfântului Ludovic (Biblie moralizatoare), c. 1225–1245, cerneală, tempera și foiță de aur pe pergament (The Morgan Library and Museum, MS M. 240, fol. 8)

Stiluri interculturale

Așadar, Hagada de Aur este în același timp un exemplu stilistic de artă evreiască și gotică. Deseori, arta creștină este asociată cu stilul gotic, dar este important să ne amintim că artiștii, indiferent de credință, împărtășeau între ei idei și tehnici. De fapt, în timp ce Hagada de Aur apare creștină (gotică) în stil, alte exemple de manuscrise evreiești, precum Hagada din Sarajevo, combină influențele creștine cu cele islamice. Acest împrumut intercultural de stiluri artistice a avut loc pe tot întinsul Europei, dar a fost mai pronunțat în Spania medievală, unde evreii, creștinii și musulmanii au trăit împreună timp de mai multe secole. În ciuda perioadelor de persecuție, evreii din Spania, cunoscuți ca și evrei sefarzi, au dezvoltat o cultură iudaică bogată în Peninsula Iberică. Prin asta, Hagada de Aur stă drept mărturie pentru impactul și semnificația culturii evreiești din Spania medievală—și pentru bogata atmosferă multiculturală care a produs un așa manuscris magnific.
Eseu scris de Dr. Elisa Foster

Resurse adiționale:
Beṣalel Narkiss, The Golden Haggadah A Fourteenth-Century Illuminated Hebrew Manuscript in the British Museum (London: Eugrammia Press, 1970).
Joseph Gutmann, Hebrew Manuscript Painting (New York: Braziller, 1978)
Marc Michael Epstein, The Medieval Haggadah: Art, Narrative, and Religious Imagination (New Haven: Yale University Press, 2011).
Katrin Kogman-Appel, "Coping with Christian Pictorial Sources: What Did Jewish Miniaturists Not Paint?" Speculum, 75 (2000), pp. 816-58.
Katrin Kogman-Appel, Illuminated Haggadot from Medieval Spain. Biblical Imagery and the Passover Holiday (University Park: Pennsylvania State University Press, 2006).
Katrin Kogman-Appel, Jewish Book Art Between Islam and Christianity: the Decoration of Hebrew Bibles in Medieval Spain (Lieden: Brill, 2004), pp. 179-85.
Julie Harris, "Polemical Images in the Golden Haggadah (British Library Add. MS 27210)," Medieval Encounters, 8 (2002), pp. 105-22.