If you're seeing this message, it means we're having trouble loading external resources on our website.

Dacă sunteţi în spatele unui filtru de web, vă rugăm să vă asiguraţi că domeniile *. kastatic.org şi *. kasandbox.org sunt deblocate.

Conţinutul principal

Viața lui Hristos în arta medievală și renascentistă

de Dr. Nancy Ross și Dr. Evan Freeman
Episoadele din viaţa lui Iisus Hristos (multe dintre acestea o includ şi pe mama Sa, Fecioara Maria) sunt printre cele mai des întâlnite reprezentări în arta medievală și cea a Renașterii. Dar de unde vin aceste poveşti? Şi ce reprezintă mai exact aceste imagini?
Cele mai multe dintre întâmplările din viața lui Iisus sunt în Noul Testament (a doua parte a Bibliei creștine), mai ales din Evangheliile atribuite lui Matei, Marcu, Luca şi Ioan, care înregistrează viaţa şi învăţăturile lui Iisus. Unele episoade sunt asociate și cu texte legendare sau non-biblice (texte care nu sunt în Biblie, dar care erau citite de creștini).
Unele imagini care prezintă scene din viața lui Iisus își au originea în primele secole ale creștinismului. Dintre acestea, Nașterea lui Iisus datează din secolele IV-V. Multe dintre ele sunt prezente în arta Imperiului Roman de Răsărint sau "Bizantin" (află despre scenele din viața lui Iisus şi a Fecioarei în arta bizantină aici). Alte imagini au apărut mai târziu, una dintre acestea fiind Învierea lui Iisus, care apare în secolul XI.
Imaginile medievale și renascentiste în care este reprezentată viața lui Iisus au fost realizate într-o gamă largă de medii artistice, la diferite scări şi în diverse contexte devoționale, publice şi private. În timp ce aceste imagini variază în funcție de perioadă, regiune și circumstanțele producției lor, acest eseu prezintă elementele comune din scenele din viaţa lui Iisus și care au avut o influenţă de durată în istoriea artei occidentale.

Teme des întâlnite în arta medievală și renascentistă

Buna VestireVizitațiuneaNașterea lui Iisus
Adorația magilorPrezentarea la TempluBotezul lui Iisus
Ispitirea lui IisusÎnvierea lui LazărIntrarea în Ierusalim
Cina cea de TainăIisus în gradina GhetsimaniSărutul lui Iuda
Iisus înainte lui PilatRăstignireaCoborârea de pe cruce
Cele trei Marii la mormântul lui IisusÎnviereaNoli me Tangere
ÎnălțareaCoborârea Sfantului Spirit (Rusaliile)Judecata de Apoi

Fra Angelico, Buna Vestire, c. 1438-47, frescă, 230 x 321 cm (Mânăstirea San Marco, Florenţa, Italia; fotografie: Steven Zucker), CC BY-NC-SA 2.0)
Fra Angelico, Buna Vestire, c. 1438-47, frescă, 230 x 321 cm (Mânăstirea San Marco, Florenţa, Italia; fotografie: Steven Zucker, CC BY-NC-SA 2.0)

Buna Vestire

Arhanghelul Gabriel o vizitează pe Fecioara Maria și o anunță că va fi mama Fiului lui Dumnezeu. În acest moment, Iisus este conceput miraculos și Dumnezeu devine carne și sânge. Buna Vestire este descrisă în Luca 1:26–38 și reprezentată în fresca de Fra Angelico în Mânăstirea San Marco din Florența.

Maestrul Latini-ului din Geneva, Vizitațiunea, c. 1470, Rouen, cerneală, tempera și aur pe pergament, Carte a orelor: 19.5 x 13,1 cm Franţa (The Cleveland Museum of Art), CC0 1.0)
Maestrul Latini-ului din Geneva, Vizitațiunea, c. 1470, Rouen, cerneală, tempera și aur pe pergament, Carte a orelor: 19.5 x 13,1 cm Franţa (The Cleveland Museum of Art, CC0 1.0)

Vizitațiunea

Maria și Elisabeta, care erau verișoare, s-au întâlnit, ca în această iluminare a manuscrisului de secolul XV. Maria (stânga) este gravidă cu Iisus, iar Elisabeta (dreapta) este gravidă cu Sfântul Ioan Botezătorul. Elisabeta (şi fiul ei în pântec) recunosc miracolul lui Hristos în pântecul Mariei. Vizitațiunea este redată în Luca1:39-56. Uneori un înger stă lângă Fecioară, ca în această miniatură, deşi în textul biblic nu sunt menţionaţi îngeri.

Duccio, Nașterea lui Iisus cu profeții Isaia și Ezechiel, 1308-11 (National Gallery of Art, Washington, D.C.)
Duccio, Nașterea lui Iisus cu profeții Isaia și Ezechiel, 1308-11 (National Gallery of Art, Washington, D.C.)

Nașterea lui Iisus

Matei 1:18–2:12 și Luca 2:1–20 descriu Nașterea lui Iisus. Maria îl naște pe Iisus într-un staul cu animale. În Nativitatea lui Duccio, Iosif privește din partea stângă a compoziţiei, dar în alte opere de artă el este reprezentat dormind (rolul său redus subliniază virginitatea Fecioarei). Steaua care îi ghidează pe magii din est strălucește deasupra. O mulțime de îngeri apar deasupra scenei și îi anunță pe păstori de nașterea lui Iisus. Moașele îl spală pe nou-născut în partea din stânga jos. Vezi imaginea cu adnotații aici.

Adorația magilor, 1470–1480, Rinul Superior, Germania, papier maché aurită și policromă, 29 × 22. × 4,5 cm (The Metropolitan Museum of Art)
Adorația magilor, 1470–1480, Rinul Superior, Germania, papier maché aurită și policromă, 29 × 22. × 4,5 cm (The Metropolitan Museum of Art)

Adorația magilor

Trei magi (conform tradiţiei, regi din est) călătoresc spre locul unde se născuse Iisus într-un staul cu animale, ghidați de o stea miraculoasă (Matei 2:1-12). Magii oferă daruri: aur, tămâie și smirnă (smirna și tămâia sunt rășini aromatice) și se închină Pruncului. Vezi imaginea adnotată.

Ambrogio Lorenzetti, Prezentarea la Templu, 1342, tempera şi aur pe lemn, 257 x 168 cm (Le Gallerie degli Uffizi, Florenţa, Italia; fotografie: Steven Zucker, CC BY-NC-SA 2.0)
Ambrogio Lorenzetti, Prezentarea la Templu, 1342, tempera şi aur pe lemn, 257 x 168 cm (Le Gallerie degli Uffizi, Florenţa, Italia; fotografie: Steven Zucker, CC BY-NC-SA 2.0)

Prezentarea la Templu

Maria și Iosif îl duc pe Iisus la Templul din Ierusalim, așa cum este descris în Luca 2:22–38. Ei îl întâlnesc pe Simion—care aflase de la Duhul Sfânt că nu va muri până când nu îl va vedea pe Mesia–iar în pictura lui Lorenzetti, Simion este reprezentat ținându-l pe Iisus în brațe. Profeteasa Ana stă lângă Simion și arată cu degetul spre prunc, astfel confirmând că Iisus este Mesia. Vezi imaginea cu adnotații aici

Botezul lui Iisus, Psaltirea Eleanorei de Aquitania, KW 76 F 13, fol. 019r, c. 1185, Fécamp, Normandia (National Library of Netherlands, Țările de Jos)
Botezul lui Iisus, Psaltirea Eleanorei de Aquitania, KW 76 F 13, fol. 019r, c. 1185, Fécamp, Normandia (National Library of Netherlands, Țările de Jos)

Botezul lui Iisus

Botezul lui Iisus este detaliat în Matei 3:13–17, Marcu 1:9–11 și Luca 3:21–22 și este reprezentat în
Psaltirea
Eleanorei de Aquitaina din secolul XII. Ioan Botezătorul este în partea stângă și îl botează pe Iisus în râul Iordan. Un înger stă pe partea opusă, pregătind hainele pentru Iisus. Duhul Sfânt, în formă de porumbel, coboară de deasupra lui Iisus. Vezi imaginea cu adnotații aici

Duccio, Ispitirea lui Iisus pe munte, 1308-11, tempera pe panou de plop, 43.2 x 46 cm (The Frick Collection)
Duccio, Ispitirea lui Iisus pe munte, 1308-11, tempera pe panou de plop, 43.2 x 46 cm (The Frick Collection)

Ispitirea lui Iisus

După botez, Duhul Sfânt îl conduce pe Iisus în sălbăticie să postească patruzeci de zile, timp în care Iisus este ispitit de Diavol (Matei 4:1–11; Marcu 1:12–13; Luca 4:1–12). Pictura lui Duccio reprezintă cea de-a treia și ultimă ispită: Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărăţiile lumii şi strălucirea lor şi I-a zis: "Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pământ şi Te vei închina mie." , "Pleacă, Satano", i-a răspuns Iisus. "Căci este scris: 'Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti.'". Atunci, diavolul L-a lăsat. Şi deodată au venit la Iisus nişte îngeri şi au început să-I slujească. (Matei 4:8-11). Vezi imaginea cu adnotații aici

Vindecarea orbului și învierea lui Lazăr, 1120-40, frescă, Castilla-León, Spania, 165. x 340.4 cm (The Metropolitan Museum of Art) (fotografie: Sharon Mollerus, CC BY 2.0)
Vindecarea orbului și învierea lui Lazăr, 1120-40, frescă, Castilla-León, Spania, 165. x 340.4 cm (The Metropolitan Museum of Art) (fotografie: Sharon Mollerus, CC BY 2.0)

Învierea lui Lazăr

Învierea lui Lazăr, descrisă în Ioan 11:38–44, a fost unul dintre numeroasele miracole ale lui Iisus consemnate în Evanghelii. Iisus era prieten cu Maria, Marta şi Lazăr, care erau fraţi. Lazăr s-a îmbolnăvit şi surorile sale au trimis după Hristos pentru ajutor. Lazăr a murit şi a stat în mormânt patru zile înainte ca Iisus să îl ridice din mormânt, chemându-l, așa cum este reprezentat pe partea dreaptă a frescei din imagine. Vezi imaginea cu adnotații aici

Giotto, Intrarea în Ierusalim, 1305-06, frescă, Capela Arena (Scrovegni), Padova, Italia (fotografie: Steven Zucker, CC BY-NC-SA 2.0)
Giotto, Intrarea în Ierusalim, 1305-06, frescă, Capela Arena (Scrovegni), Padova, Italia (fotografie: Steven Zucker, CC BY-NC-SA 2.0)

Intrarea în Ierusalim

Iisus intră în Ierusalim pe un măgar. Acolo este întâmpinat de mulţimi de oameni (Matei 21:1–11, Marcu 11:1–10, Luca 19:29–40 și Ioan 12:12–19). Cei care îl întămpină flutură crengi de palmier și își așează hainele înainte Lui. Vezi imaginea cu adnotații aici

Ugolino da Siena, Cina cea de Taină, c. 1325-30, tempera şi aur pe lemn, 38,1 x 56,5 cm (The Metropolitan Museum of Art)
Ugolino da Siena, Cina cea de Taină, c. 1325-30, tempera şi aur pe lemn, 38,1 x 56,5 cm (The Metropolitan Museum of Art)

Cina cea de Taină

Iisus ia cina împreună cu apostolii săi și îi încurajează să mănânce pâine și să bea vin în amintirea sa (Matei 26:20–29; Marcu 14:17–25; Luca 22:14–23; I Corintieni 11:23–26), așa cum este reprezentat în pictura lui Ugolino da Siena. Le mai spune apostolilor că unul dintre ei îl va trăda. Vezi imaginea cu adnotații aici

Iisus în grădina Ghetsimani, c. 1460, Napoli, Italia, tempera, aur și cerneală pe pergament, 17,1 x 12,1 cm (The J. Paul Getty Museum, CC0)
Iisus în grădina Ghetsimani, c. 1460, Napoli, Italia, tempera, aur și cerneală pe pergament, 17,1 x 12,1 cm (The J. Paul Getty Museum, CC0)

Iisus în grădina Ghetsimani

După Cina cea de Taină, Iisus se roagă în grădina Getsimani împreună cu apostolii Săi (Matei 26:36–46; Marcu 14:32–42; Luca 22:39–46). El le cere să îl aștepte și să se roage cu el, dar apostolii adorm. Anticipând momenul răstignirii, Iisus se roagă: "Tată, dacă voieşti, depărtează paharul acesta de la Mine! Totuşi facă-se nu voia Mea, ci a Ta." (Luca 22:42). Artiștii au reprezentat adesea "cupa" lui Iisus ca pe un
Potir euharistic
, ca în această miniatură din Getty Museum. În Evanghelia după Luca, suferința lui Iisus îl face să asude picături de sânge, iar un înger vine din rai pentru a-l întări pe Iisus, două detalii care sunt uneori incluse în această scenă. Vezi imaginea cu adnotații aici

Giotto, Sărutul lui Iuda, 1305-06, frescă, Capela Arena (Scrovegni), Padova, Italia (foto: Steven Zucker, CC BY-NC-SA 2.0)
Giotto, Sărutul lui Iuda, 1305-06, frescă, Capela Arena (Scrovegni), Padova, Italia (foto: Steven Zucker, CC BY-NC-SA 2.0)

Sărutul lui Iuda

Iuda, care primise 30 de monede de argint ca să dezvăluie autorităților romane locul în care se afla Iisus, îi conduce pe soldați la Iisus și îl identifică cu un sărut, ca în fresca lui Giotto. Iisus este arestat. Episodul este descris în Matei 26:47–56, Marcu 14:–52, Luca 22:47–54 și Ioan 18:1–11. Vezi imaginea cu adnotații aici

Ludwig Schongauer, Iisus înaintea lui Pilat; Învierea, c. 1477, ulei pe lemn de brad, 38.4 x 21 cm (The Metropolitan Museum of Art)
Ludwig Schongauer, Iisus înaintea lui Pilat; Învierea, c. 1477, ulei pe lemn de brad, 38.4 x 21 cm (The Metropolitan Museum of Art)

Iisus înaintea lui Pilat

Soldații romani îl duc pe Iisus la Pilat, prefectul roman (Matei 27:11–26, Marcu 15:1–15, Luca 23:1–25, Ioan 18:28–19:16). Pilat îl judecă pe Iisus, dar nu îl găsește vinovat. Pilat spune mulțimii furioase că va elibera unul dintre prizonieri, însă mulțimea nu îl alege pe Iisus. La fel ca în multe opere de artă, Schongauer redă un episod din Evanghelia după Matei: "Când a văzut Pilat că n-ajunge la nimic, ci că se face mai multă zarvă, a luat apă, şi-a spălat mâinile înaintea norodului şi a zis: 'Eu sunt nevinovat de sângele neprihănitului acestuia.'" (Matei 27.24). Pilat dă ordin ca Iisus să fie biciuit și crucificat. Vezi imagea cu adnotații aici.

Maestrul Codexului Sfântului Gheorghe, Răstignirea, c. 1330-35, italian, realizat în Avignon, Franţa, tempera pe lemn, fundal aurit, 45. x 29.8 cm (The Metropolitan Museum of Art)
Maestrul Codexului Sfântului Gheorghe, Răstignirea, c. 1330-35, italian, realizat în Avignon, Franţa, tempera pe lemn, fundal aurit, 45. x 29.8 cm (The Metropolitan Museum of Art)

Răstignirea

Iisus este răstignit pe Golgota sub privirile mamei Sale, Maria şi ale
Evanghelistul
Ioan. Maria este uneori însoțită de alte femei, care erau ucenițele lui Iisus, la fel ca în pictura din secolul XIV de la Metropolitan Museum of Art. Iisus primeşte oţet (sau vin acru) să bea dintr-un burete şi la scurt timp moare. După ce moare, este înjunghiat în partea laterală. Răstignirea este descrisă în Matei 27:32–56, Marcu 15:21–41, Luca 23:26–49 și Ioan 19:16–37. Vezi imagea cu adnotații aici

Coborârea de pe cruce, Cartea Orelor, Manuscrisul Walters W.246, fol. 25v, 1440-50, Bruges, Belgia (The Walters Art Museum)
Coborârea de pe cruce, Cartea Orelor, Manuscrisul Walters W.246, fol. 25v, 1440-50, Bruges, Belgia (The Walters Art Museum)

Coborârea de pe cruce

numită și Depunerea de pe cruce
Pilat îi oferă lui Iosif din Arimateea permisiunea să îl coboare pe Iisus de pe cruce și să îl îngroape (Matei 27:57-61, Marcu 15:42-47, Luca 23:50-56, Ioan 19:38-42). Iosif din Arimateea și Nicodim, un alt ucenic al lui Iisus, îl dau jos pe Iisus de pe cruce și îl pun într-un giulgiu. Alte personaje incluse adesea în această scenă sunt Fecioara Maria, Sf. Ioan
Evanghelistul
și cele trei Marii (trei femei menționate în Evanghelii ca ucenițe ale lui Iisus, toate numite Maria, dar nu Fecioara Maria, mama lui Iisus).

Cele trei Marii la mormântul lui Iisus Hristos, mijlocul sec. XIII, Belgia, posibil Bruges, tempera, foiță de aur şi cerneală pe pergament: 23.5 x 16.5 (The J. Paul Getty Museum, CC0)
Cele trei Marii la mormântul lui Iisus Hristos, mijlocul sec. XIII, Belgia, posibil Bruges, tempera, foiță de aur şi cerneală pe pergament: 23.5 x 16.5 (The J. Paul Getty Museum, CC0)

Cele trei Marii la mormântul lui Iisus Hristos

Evangheliile descriu femeile care l-au urmat pe Iisus, ca fiind primii martori ai reînvierii lui Hristos din morți: Matei 28:1–10, Marcu 16:1–8, Luca 23:55–24:12, Ioan 20:1–18. Tradiția le-a identificat ca fiind cele trei Marii: Maria Magdalena, Maria mama lui Iacob și Maria Salomeea; o tradiţie ulterioară le-a identificat ca fiind cele trei fiice ale Sfintei Ana. Mariile merg la mormânt ca să spăle şi să ungă corpul lui Iisus, dar când ajung, piatra cea mare era aruncată departe de intrare. Un înger le spune Mariilor că Iisus nu este acolo. Miniatura Getty îi include și pe soldaţii puși de Pilat să păzească mormântul lui Hristos, conform Evangheliei după Matei: "Şi iată că s-a făcut un mare cutremur de pământ, căci un înger al Domnului s-a coborât din cer, a venit şi a prăvălit piatra de la uşa mormântului şi a şezut pe ea. Înfăţişarea lui era ca fulgerul, şi îmbrăcămintea lui, albă ca zăpada. Străjerii au tremurat de frica lui şi au rămas ca nişte morţi." (Matei 28:2-4). Vezi imaginea cu adnotații aici.

Învierea, Homilary, Manuscrisul Walters W.148, fol. 23v, prima jumătate a sec. XIV, Cursul Inferior al Rinului, Germania (The Walters Art Museum)
Învierea, Homilary, Manuscrisul Walters W.148, fol. 23v, prima jumătate a sec. XIV, Cursul Inferior al Rinului, Germania (The Walters Art Museum)

Învierea

Iisus iese trumfător din mormânt şi poartă steagul reînvierii, adesea un steag alb cu o cruce roşie. Această scenă nu este descrisă în mod explicit în Evanghelii şi apare începând cu secolul XI.

Ludwig of Ulm, Noli me tangere, c. 1450-70, german, xilogravură colorată manual, 59.7 x 44,5 cm (National Gallery of Art)
Ludwig of Ulm, Noli me tangere, c. 1450-70, german, xilogravură colorată manual, 59.7 x 44,5 cm (National Gallery of Art)

Noli me Tangere

Maria Magdalena merge la mormântul lui Iisus (Ioan 20:11-18). Ea îl găsește pe Iisus, dar inițial îl confundă cu un grădinar. Uneori, ca în această gravură de Ludwig din Ulm, Iisus este reprezentat cu unelte de grădinărit (în acest caz o sapă). Când Maria Magdalena realizează că este Hristos, el îi spune "Nu mă atinge" sau "noli me tangere" în latină.

Înălțarea, c. 1190-1200, englez, tempera şi foiță de aur pe pergament, 11.9 x 17 cm (The J. Paul Getty Museum, CC0)
Înălțarea, c. 1190-1200, englez, tempera şi foiță de aur pe pergament, 11.9 x 17 cm The J. Paul Getty Museum, CC0)

Înălțarea

După ce reînvie, Iisus petrece patruzeci de zile cu discipolii, înainte să se înalțe la ceruri (Luca 24:50–53, Acte 1:9–12). Uneori, Iisus este înconjurat de o mandorlă (un aură de lumină în formă de migdală). În alte lucrări, cum ar fi această miniatură englezească, doar picioarele lui Hristos sunt vizibile în timp ce urcă în nori. Fecioara şi apostolii stau dedesubt, cu privind în sus după Hristos.
Rusaliile, colecția Ms. Ludwig VII 1, fol. 47v, c. 1030-1040, perioada ottoniană, Regensburg, Germania, tempera, foiță de aur şi cerneală pe pergament, 23. x 16 cm (The J. Paul Getty Museum, CC0)
Rusaliile, colecția Ms. Ludwig VII 1, fol. 47v, c. 1030-1040, perioada ottoniană, Regensburg, Germania, tempera, foiță de aur şi cerneală pe pergament, 23. x 16 cm (The J. Paul Getty Museum, CC0)

Rusaliile

Rusaliile descriu coborârea Sfântului Duh peste apostoli în formă de limbi de foc, așa cum este descris în Faptele Apostolilor, capitolul 2. Sfântul Duh face ca apostolii să predice despre Răstignirea şi Învierea lui Hristos în multe limbi, astfel încât oameni de diferite naționalități, adunaţi în Ierusalim, să înţelegă. În această miniatură, Duhul Sfânt este de asemenea prezentat ca un porumbel, deşi acest detaliu nu este inclus în povestea biblică.

Maestrul Tripticului din Orleń, Judecata de Apoi, c. 1500, francez, email pictat pe cupru, parţial aurit, placa centrală: 25 x 22 cm, placa stângă: 25 x 10 cm, placa dreaptă: 25 x 10 cm (The Metropolitan Museum of Art, CC0)
Maestrul Tripticului din Orleń, Judecata de Apoi, c. 1500, francez, email pictat pe cupru, parţial aurit, placa centrală: 25 x 22 cm, placa stângă: 25 x 10 cm, placa dreaptă: 25 x 10 cm (The Metropolitan Museum of Art, CC0)

Judecata de Apoi

Trimiterile la Judecata de Apoi apar în Evanghelii, dar și în alte părți ale Noului Testament. Iisus este adesea reprezentat în artă ca judecător. Aceste scene îl arată deseori pe Hristos așezat pe un tron în rai, înconjurat de sfinţi şi îngeri, care îl ajută să judece sufletele omenirii, ca în panoul central al acestui triptic. Îngerii îi cheamă pe morţii din mormite să vină și să fie judecaţi. Cei drepți intră în Împărăția Raiului, un loc minunat (panoul stâng), iar cei condamnați merg în iad unde sunt torturați de demoni (panoul din dreapta). Vezi imaginea cu adnotații aici

Scris de Dr. Nancy Ross şi Dr. Evan Freeman