Kaaba

Pelerinajul într-un loc sfânt este un principiu de bază pentru majoritatea credințelor. Kaaba, adică cub în arabă, este o clădire pătrată acoperită în mătase și bumbac. Localizată în Mecca, Arabia Saudită, este cel mai sfânt altar islamic.

În islam, musulmanii se roagă de cinci ori pe zi, iar după 624 e.n., aceste rugăciuni au fost direcționate către Mecca și către Kaaba, în loc de Ierusalim; această direcție—sau qibla în arabă—este marcată în toate moscheele și ajută credinciosul să știe în ce direcție să se roage. Coranul a stabilit direcția rugăciunii.

Toți musulmanii speră să participe la hajj, sau pelerinajul anual, de la Kaaba măcar o dată în viață, dacă sunt în putere. Rugăciunea de cinci ori pe zi și hajj-ul sunt doi dintre cei cinci stâlpi ai islamului, principiile fundamentale ale acestei credințe.

Odată ajunși în Mecca, pelerinii se adună în curtea Moscheei Sfinte, Masjid al-Haram, în jurul Kaaba-ului. Apoi, aceștia circumambulează—tawaf în arabă—sau înconjoară Kaaba-ul, proces în care speră să atingă și să sărute Piatra Neagră—al-Hajar al-Aswad—încastrată în colțul estic al Kaaba-ului.

Kaaba-ul a fost un sanctuar în vremurile preislamice. Musulmanii cred că Avraam—cunoscut ca și Ibrahim în tradiția islamică—și fiul său, Ismail, au construit Kaaba-ul. Tradiția spune că, inițial, a fost o structură dreptunghiulară simplă, fără acoperiș. Tribul Quraysh, care conducea Mecca, a reconstruit Kaaba-ul preislamic în c. 608 e.n. cu straturi alternative de zidărie și lemn. O intrare a fost făcută deasupra nivelului solului pentru a proteja altarul de intruși și inundații.

Mahomed a fost izgonit din Mecca în 620 e.n. către Yathrib, cunoscut astăzi ca Medina. La întoarcerea sa în Mecca în 629/630 e.n., altarul a devenit punctul central al venerării și pelerinajului musulman. Kaaba-ul preislamic adăpostea Piatra Neagră și statui ale unor zei păgâni. Se spune că Mahomed a îndepărat idolii din Kaaba odată cu întoarcerea sa triumfătoare la Mecca, readucând altarul la monoteismul lui Ibrahim. Se crede că Piatra Neagră i-a fost oferită lui Ibrahim de către îngerul Gabriel, așa că ea este venerată de către musulmani. Mahomed a făcut un ultim pelerinaj în 632 e.n., anul morții sale, stabilind astfel ritualurile pelerinajului.

Kaaba-ul a fost modificat de multe ori de-a lungul istoriei sale. Spațiul din jurul Kaaba-ului a fost extins pentru a acomoda numărul de pelerini aflat în continuă creștere pe vremea celui de-al doilea calif, Umar, care a domnit între 634-644 e.n. Califul Usman, care a domnit între 644-656 e.n., a construit colonadele din jurul piațetei în care se află Kaaba-ul și a încorporat alte monumente importante în cadrul sanctuarului.

În timpul războiului civil dintre califul Abd al-Malik și Ibn Zubayr, care controla Mecca, Kaaba-ul a fost incendiat în 683 e.n. Se spune că Piatra Neagră s-a spart în trei bucăți, iar Ibn Zubayr a reasamblat-o folosind argint. Acesta a reconstruit Kaaba-ul din lemn și piatră, urmărind dimensiunile originale ale lu Ibrahim și a pavat spațiul din jurul altarului. După ce a recuperat controlul Meccăi, Abd al-Malik a restaurat partea din construcție care ar fi fost concepută de Mahomed. Niciuna dintre aceste renovări nu poate fi confirmată prin studiul construcției sau prin dovezi arheologice; aceste schimbări apar doar în sursele literare de mai târziu.

Se spune că în timpul califului omeiad, al-Walid, care a domnit între 705-715 e.n., moscheea care îngrădește Kaaba-ul a fost decorată cu mozaicuri precum cele găsite la Cupola Stâncii și Marea Moschee din Damasc. Deja de prin secolul VII, Kaaba-ul era acoperit de kiswa, o pânză neagră care este înlocuită anual în timpul hajj-ului.

În vremea primilor califi abbasizi, dinastie care a domnit între 750-1250 e.n., moscheea din jurul Kaaba-ului a fost extinsă și modificată de câteva ori. Conform scrierilor unor călători precum Ibn Jubayr, care a văzut Kaaba-ul în 1183, se pare că structura și-a păstrat forma abbasidă de secol VIII pe parcursul următoarelor câteva veacuri. Între 1269-1517, dinastia Mamelucă din Egipt a controlat Hidjazul, regiunea din vestul Arabiei unde se află Mecca. Sultanul Qaitbay, care a domnit între 1468-96, a construit o madresă—o școală religioasă—pe lateralul moscheei. Sub conducerea sultanilor otomani, Soliman I, care a domnit între 1520-66 și Selim al II-lea, 1566-74, complexul de la Mecca a fost renovat masiv. În 1631, Kaaba-ul și moscheea din jurul acestuia au fost reconstruite din temelii după ce inundațiile le-au distrus în anul anterior. Această moschee, cea care există și astăzi, este compusă dintr-un mare spațiu deschis cu colonade pe patru laturi și dispune de șapte minareturi, cele mai multe din lume pentru o moschee. În centrul acestei piațete se află Kaaba-ul, precum și alte clădiri și monumente sfinte.

Ultima modificare majoră a avut loc în anii 1950 de către guvernul Arabiei Saudite pentru a acomoda numărul mare de pelerini care veneau pentru hajj. Astăzi, moscheea acoperă aproape 162.000 metri pătrați.

Astăzi, Kaaba-ul este o structură cubică, diferită de majoritatea clădirilor religioase. Are o înălțime de 15 metri și o lățime de 10.5 metri pe fiecare latură; colțurile sale se aliniază, în mare parte, cu direcțiile cardinale. Ușa Kaaba-ului este făcută acum din aur solid; a fost adăugată în 1982. Kiswa—pânza care acoperă Kaaba-ul—obișnuia să fie trimisă din Egipt alături de caravana hajj-ului, dar astăzi este făcută în Arabia Saudită. Înaintea mijloacelor moderne de transport, toți pelerinii luau parte la un hajj, sau pelerinaj, de multe ori periculos, mergând spre Mecca în caravane lungi prin deșert, plecând din Damasc, Cairo și alte orașe mari din Arabia, Yemen sau Irak.

Numeroasele schimbări aduse Kaaba-ului și moscheei sale servesc ca și o reamintire pentru noi despre cât de des clădirile, chiar și cele sacre, sunt renovate și remodelate, fie din cauza distrugerilor sau din cauza nevoilor aflate în schimbare ale comunității lor.

Doar musulmanii pot vizita astăzi orașele sfinte Mecca și Medina.

Eseu scris Dr. Elizabeth Macaulay-Lewis

Resurse adiționale:

Bloom, Jonathan, și Sheila Blair. "Mecca." În The Grove Encyclopedia of Islamic Art and Architecture. Oxford University Press, 2009.

Creswell, Keppel A. C. Early Muslim Architecture. Oxford University Press, 1932. Revizuit și extins 1969.