Prezentare generală a Evului Mediu

În copilărie, cu toții ne formăm o părere despre Evul Mediu, citim despre cavaleri în armuri strălucitoare, castele cu turnuri și înconjurate de șanțuri cu apă, dar în ce perioadă a fost Evul Mediu? Pe scurt, Evul Mediu în Europa reprezintă aproximativ 1000 de ani după căderea Imperiului Roman, de fapt, a Imperiului de Apus, Imperiul de Răsărit existând pe toată durata Evului Mediu. Evul Mediu începe în 476 și durează circa 1000 de ani, până în secolele al XIV-lea și al XV-lea. Face legătura între lumea romană, Europa din Antichitate, și Europa care începe să se formeze în secolele XIV-XVI, Europa din epoca Marilor Descoperiri Geografice, Europa din perioada Renașterii. În această secvență video vom analiza hărți din diferite perioade ale Evului Mediu. Evul Mediu este împărțit în trei perioade principale. Evul Mediu Timpuriu, de la căderea Imperiului Roman până în jurul anului 1000. Evul Mediu Mijlociu, care a fost apogeul Evului Mediu în Europa, între anii 1000 și 1300, și Evul Mediu Târziu, până în secolul al XV-lea, și care este considerat o perioadă dificilă pentru europeni. Să vedem cum arăta Europa imediat după căderea Imperiului Roman de Apus. După cum puteți vedea, aceasta hartă prezintă perioada dintre 476, când Roma a fost cucerită de Odoacru, și 493. Imperiul Roman de Răsărit încă există, dar cel de Apus este împărțit între ducatele germane, cum ar fi vizigoții, francii sau regatul lui Odoacru. După căderea Romei, începe Evul Mediu Timpuriu. Imperiul Roman de Răsărit, care se considera Imperiul Roman, și avea capitala la Constantinopol, reușește în timpul lui Iustinian I să recupereze Peninsula Italică, adică o parte din teritoriul Imperiului Roman de Apus și teritorii din Africa de Nord care nu apar pe această hartă. Însă cea mai mare parte a Europei de Vest rămâne sub controlul ducatelor germane. Am ajuns în anul 814, care este undeva aici pe axa noastră. Atunci a avut loc un eveniment important, după cum vedeți pe hartă sau pe această axă,. Carol cel Mare, rege al francilor, este încoronat ca Sfânt Împărat Roman. Puteți vedea imperiul lui Carol cel Mare pe hartă. El a cucerit nordul Italiei, mare parte din teritoriul de astăzi al Franței dar și o mare parte din Germania Elveția, Țările de Jos și Belgia. Carol cel Mare este printre personalitățile care au marcat Evul Mediu, mai ales Evul Mediu Timpuriu. Acesta a reușit să unifice o mare parte a Europei de Vest. Multe dintre ideile noastre despre regi, castele și cavaleri provin din vremea lui Carol cel Mare. Este numit Sfânt Împărat Roman datorită protecției oferite Papei. Acesta a fost modul Papei de a spune că moștenirea Imperiului Roman trebuie să continue. Vom discuta mai pe larg în alte secvențe video, însă titlul de Sfânt Împărat Roman nu va fi transmis urmașilor săi. În 962, regele german Otto cel Mare este încoronat Împărat al Sfântului Imperiu Roman, și acest titlu va exista până în 1806. O altă caracteristică importantă a Evului Mediu Timpuriu, și puteți observa și pe hartă, este răspândirea Islamului în afara Arabiei, în secolele VII-VIII, cuprinzând Orientul Mijlociu, Persia, Africa de Nord care nu se regăsește pe hartă, și o mare parte din Spania de astăzi. Puteți vedea aici Califatul Córdoba. Aici puteți observa Califatul Abbasid în est, care controla o mare parte din Africa de Nord. Să trecem acum la Evul Mediu Mijlociu. Ajungem în anul 1135, acesta ar fi pe axa timpului... să spunem că aici e 1100 și aici e 1150, deci 1135 ar fi undeva aici. Deja puteți observa câteva lucruri interesante. Sfântul Imperiu Roman al lui Carol cel Mare este împărțit. Regiunea vestică este acum Regatul Franței, în timp ce regiunea estică este numită în continuare Imperiul Romano-German sau Sfântul Imperiu Roman. Deși pe hartă pare o singură zonă, Sfântul Imperiu Roman este format din diferite regate germanice, reunite cu numele în cadrul Sfântului Imperiu Roman. Uneori, acestea sunt unificate de un împărat mai puternic. Un alt lucru pe care l-ați putut observa și pe harta anterioară este că Imperiul Bizantin continuă să piardă teritorii, iar imperiile islamice, Imperiul Selgiuc în acest caz, continuă să cucerească noi regiuni. Un alt eveniment care a avut loc în această perioadă, dar care nu apare pe hartă, este Marea Schismă din 1054, dezbinarea dintre Biserica Latină cu sediul la Roma, și Biserica Greacă, cu sediul la Constantinopol, dar despre aceasta vom discuta în alte secvențe video, precum și despre factorii care au dus la această ruptură. Să revenim la hartă și la lucrurile care definesc Evul Mediu Mijlociu. Marea Schismă sau Schisma Est-Vest este unul dintre acestea, ruptura dintre Biserica Catolică, respectiv Biserica Ortodoxă. Însă Evul Mediu este cunoscut mai ales pentru cruciade. După cum am menționat, Imperiul Selgiuc cucerește o mare parte din Asia Mică, care aparținea Imperiului Bizantin. Apusul decide să trimită oameni, care ulterior se vor numi cruciați, pentru a recuceri teritorii de la imperiile islamice. Și astfel încep cruciadele, în 1096, la sfârșitul secolului al XI-lea. Au loc mai multe cruciade în următorii 200 de ani. Cruciații încercau să recucerească teritorii islamice, în special Țara Sfântă, care se află în josul acestei hărți și de aceea nu o puteți vedea aici. În cele din urmă, aceștia reușesc să cucerească o parte din teritoriu, dar nu îl returnează bizantinilor, ci înființează așa numitele state cruciate. Puteți observa chiar aici, cu albastru. Așadar, atât Marea Schismă, cât și cruciadele continuă să dezbine Estul și Vestul. Acest lucru devine evident în 1204, când cruciații jefuiesc Constantinopolul cuceresc Constantinopolul de la bizantini. Din acest moment nu mai există cale de întoarcere. Deși bizantinii vor recuceri Constantinopolul, este începutul sfârșitului pentru Imperiul Bizantin. Evul Mediu Mijlociu este cunoscut pentru tensiunile dintre Est și Vest, pentru Marea Schismă, și pentru cruciade care, majoritatea, au eșuat, deși au fost foarte sângeroase, mai ales în rândul cruciaților. Cu toate acestea, Evul Mediu Mijlociu este considerat punctul culminant al Evului Mediu. Tehnologia agricolă și clima mai blândă au contribuit la creșterea producției agricole. Apoi, în jurul anului 1300, după cum spun istoricii, începe Evul Mediu Târziu. Puteți observa pe hartă că spre sfârșitul Evului Mediu Europa începe să semene cu Europa pe care o cunoaștem din perioada Renașterii sau a Descoperirilor Geografice. Până în acest moment, o mare parte din Peninsula Iberică a fost recucerită, deși Granada era încă sub stăpânire islamică. Mare parte din Imperiul Bizantin se află sub dominație otomană, iar în 1453 cade Constantinopolul. Această hartă reprezintă Europa secolului al XIV-lea. Această epocă, după căderea Constantinopolului în 1453, reprezintă sfârșitul Imperiului Bizantin. Evul Mediu Târziu este considerat o perioadă foarte dificilă pentru europeni. Începând cu 1347 avem Ciuma Neagră, care, conform estimărilor, ar fi ucis 50 milioane de oameni, aproximativ 60% din populația Europei din acea perioadă. Este și o perioadă a foametei, cu schimbări climatice negative, secolul al XIV-lea fiind marcat de foamete chiar înainte de Ciuma Neagră. Puteți vedea aici, între anii 1337 și 1453 are loc Războiul de 100 de Ani dintre Franța și Anglia, care durează peste 100 de ani și este o perioadă dificilă mai ales pentru vestul Europei. Pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul secolului al XV-lea și de începutul secolului al XVI-lea suntem la finalul Evului Mediu. Intrăm în epoca Marilor Descoperiri și a Renașterii despre care vom vorbi în secvențele video următoare.