If you're seeing this message, it means we're having trouble loading external resources on our website.

Dacă sunteţi în spatele unui filtru de web, vă rugăm să vă asiguraţi că domeniile *. kastatic.org şi *. kasandbox.org sunt deblocate.

Conţinutul principal

Civilizația olmecă

Prezentare generală:
  • Olmecii au trăit de-a lungul coastei Golfului Mexic, pe teritoriul actualelor state mexicane Tabasco și Veracruz.
  • Societatea olmecă a dăinuit din anii 1600 până în 350 Î.e.n, moment în care factorii de mediu au devenit nefavorabili traiului în acea regiune.
  • Olmecii sunt bine cunoscuții pentru statuile pe care le-au sculptat: capete de statui de 20 de tone, exploatate din cariere de piatră și sculptate pentru a comemora conducătorii.
  • Numele Olmesc este un cuvânt Aztec care înseamnă oamenii de cauciuc; Olmecii creau și făceau negoț cu cauciuc prin toată Mesoamerica.

Cine au fost Olmecii?

Olmecii au fost prima mare civilizație din Mexic. Ei trăiau în câmpiile tropicale ale Golfului Mexic, pe teritoriul actual al statelor mexicane Veracruz și Tabasco. Cuvântul Olmec este un cuvânt din limba Nahuatl — Limba aztecă și înseamnă oamenii de cauciuc. Se crede că olmecii au fost primii oameni care au fost capabili să transforme latexul copacului de cauciuc în ceva ce putea fi modelat, lipit și întărit. Deoarece nu s-au găsit prea multe dovezi privind sistemul de scriere în afară de câteva hieroglife — simboluri — nu știm ce denumire aveau olmecii pentru poporul lor.
Apăruți în jurul anilor 1600 Î.e.n, societatea olmecă a fost printre primele societăți complexe mesoamericane, iar cultura ei a influențat civilizații de mai târziu cum ar fi, civilizația mayașă. Olmecii sunt cunoscuți pentru capetele imense de statui pe care le sculptau într-o rocă vulcanică numită bazalt. Dovezile arheologice sugerează că ei au fost creatorii practicilor mesoamericane ale jocurilor cu mingea — un joc popular în Americile precolumbiene jucate cu mingi făcute din cauciuc solid; este posibil ca această practică să fie strâns legată de sacrificii umane ritualice.

Comerțul și viața rurală

Nu există izvoare istorice scrise despre comerțul, credințele și obiceiurile olmecilor. Din dovezile arheologice, putem deduce că nu erau restrânși din punct de vedere economic. De fapt, artefacte olmece au fost găsite pe toată suprafața Mesoamericii, indicând existența unor rute comerciale interregionale extensive. Prezența artefactelor din jad, o piatră semiprețioasă verde și din obsidian, o piatră vulcanică neagră, sticloasă; și alte pietre furnizează dovezi ale comerțului cu oameni din afara coastei Golfului Mexic. Jadul provenea din teritoriul actual al statului mexican Oaxaca și din sudul Guatemalei; obsidianul provenea din ținuturile muntoase din nordul Mexicului. În perioada olmecă s-a înregistrat o creștere semnificativă a rutelor comerciale, a varietății bunurilor și a schimburilor comerciale.
Hartă a centrului civilizației Olmec, Munților Tuxla și o parte a Golfului Mexic. Bulinele galbene reprezintă așezările olmecilor, iar bulinele roșii reprezintă siturile arheologice. Acete denumiri spaniole de localități sunt moderne; nu știm cum și-au numit olmecii așezările.
Hartă a centrului civilizației Olmec. Bulinele galbene reprezintă așezările olmece, iar cele roșii reprezintă siturile arheologice. Aceste denumiri spaniole de localități sunt moderne; nu știm cum și-au numit olmecii așezările. Imagine oferită prin amabilitatea Wikimedia Commons.
Comerțul i-a ajutat pe olmeci să construiască centrele urbane de la San Lorenzo și La Venta. Aceste orașe erau folosite în mod predominant pentru scopuri ceremoniale și activități ale elitelor; majoritatea populației trăia în sate mici. Casele aveau un acoperiș într-o apă — asemănător cu un garaj — și o debara pentru depozitarea legumelor. Este probabil ca olmecii să fi avut grădini în care cultivau plante medicinale și culturi mici, cum ar fi Floarea-soarelui.
O fotografie a Marei Piramide de la La Venta într-o zi parțial noroasă. Piramida cuprinde o mare parte din imagine, iar un copac mic cu frunze verzi se află în partea stângă. Piramida este în mare parte acoperită de iarbă uscată dar există zone de iarbă verde la bază.
Marea piramidă de la La Venta, Tabasco. Imagine oferită prin amabilitatea Boundless.
O mare parte din agricultură se desfășura în afara satelor pe câmpuri curățate folosind tehnica taie și arde. Olmecii creșteau plante cum ar fi porumb, fasole, dovlecel, manioc, cartofi dulci și bumbac.

Religia

Nu există izvoare istorice scrise care vorbesc despre credințele olmecilor, dar arta lor ne oferă indicii privind viața și religia lor.
Fotografie a unei gravuri în piatră. O căpetenie poartă un acoperământ sofisticat pentru cap și are în mână o armă. Fața lui a fost tocită de-a lungul timpului, așadar trăsăturile nu-i sunt vizibile.
Arta ce a supraviețuit, cum ar fi această sculptură în relief a unui rege sau căpetenii, ne oferă indicii despre cum funcționa societatea olmecă. Imagine oferită prin amabilitatea Boundless.
Existau opt zeități olmece androgine — ce posedă caracteristici masculine și feminine, — fiecare cu caracteristici distincte. De exemplu, Monstrul Pasăre era reprezentat de un vultur pleșuv asociat cu autoritatea politică. Dragonul Olmec era reprezentat cu sprâncene de foc, un nas cârn și o limbă bifurcată. Deseori, zeitățile reprezentau un element natural și le includ pe următoarele:
  • Zeul Porumbului
  • Spiritul Ploii sau Jaguarul Sălbatic
  • Monstrul Pește sau Rechin
Cel mai probabil, cei ce întrețineau aceste activități erau conducătorii de elită, șamanii și în mod posibil preoții ce ofereau ofrande la siturile religioase din La Venta și San Lorenzo.

Arta

Cultura Olmec a fost conturată și unificată de un stil artistic specific. Realizată dintr-o mare varietate de materiale, — jad, lut, bazalt și piatră verde, care este un termen al arheologilor pentru minerale verzui gravate — o mare parte din arta Olmec este naturalistă. Alte opere de artă ne prezintă creaturi fantastice antropomorfe, — cu o formă umană — foarte stilizate, cu conotație religioasă. Laitmotivele includ guri întoarse și capete despicate, amândouă fiind văzute în reprezentările Jaguarului Sălbatic și Zeului Ploii.
Fotografie a unei figurine de ceramică realiste a unui bebeluș. Copilul este nud, cu ochii închiși, cu fruntea brăzdată și pare să plângă. Se află într-o poziție așezată și stă cu unul dintre brațe ridicat. Picioarele lui sunt depărtate.
Figurină a unui bebeluș din cultura Olmec. Obiectele din ceramică realiste, cum ar fi această reprezentare a unui bebeluș, ne dezvăluie adevăratul talent artistic al oamenilor din cultura Olmec. Imagine oferită prin amabilitatea Boundless.

Capetele olmec gigante

Cea mai recognoscibilă artă lăsată în urmă de această cultură sunt capetele olmec gigante. Șaptesprezece reprezentări monumentale din piatră a unor capete umane sculptate în bolovani mari din bazalt, au fost dezgropate în regiunile menționate. Capetele datează dinainte de 900 Î.e.n și sunt o trăsătură distinctă a civilizației Olmec. Toate portretizează bărbați maturi cu obraji proeminenți, nasuri plate și ochi încrucișați. Cu toate acestea, nu toate capetele sunt la fel, iar fiecare ni se prezintă cu un acoperământ unic de cap, ceea ce sugerează că reprezintă niște indivizi specifici.
Olmecii au adus acești bolovani din Sierra de los Tuxtlas în Veracruz. Dat fiind că bolovanii imenși de piatră folosiți în crearea lor erau transportați pe distanțe mari, ceea ce necesita mulți oameni, se crede că monumentele reprezintă portrete ale unor lideri olmeci influenți, posibil gravate pentru a le comemora moartea. Capetele erau aranjate în șiruri sau grupuri la centrele olmece majore, dar metodele folosite pentru a transporta materialul rămân neclare.
Fotografie a unui cap colosal de la Olmec. Poartă un acoperământ de cap, iar ochii, nasul și buzele sunt proeminente în timp ce urechile nu sunt vizibile. Capul este făcut din piatră și se află afară cu palmieri în fundal.
Această sculptură, care are aproape 240 de cm în înălțime și ce cântărește aproximativ 24 de tone, face parte din capetele colosale de la Olmec. Acum se află în Muzeul Parque La Venta, în Villahermosa, capitala statului mexican Tabasco. Imagine oferită prin amabilitatea Boundless.

Prăbușirea civilizației Olmec

Populația olmecă a început să scadă drastic între anii 400 și 350 Î.e.n, chiar dacă este neclar motivul. Arheologii speculează că scăderea în populație a fost cauzată de schimbări climatice, mai ales înnămolirea râurilor care a tăiat sursa principală de apă.
Altă teorie ce explică scăderea drastică a populație, propune ipoteza relocării așezărilor din cauza activității vulcanice crescute. Erupțiile vulcanice din timpul perioadei Formative Timpurii, de Mijloc și Târzii, ar fi acoperit solul cu cenușă și i-ar fi forțat pe olmeci să își mute așezările.

Voi ce credeți?

  • Ce ne spun capetele gigante de la Olmec despre organizarea societății lor?
  • Dat fiind că olmecii venerau zeități antropomorfe, credeți că ei își considerau conducătorii ființe umane?
  • Ce fel de dezastru ecologic ar trebui să se întâmple pentru a-ți face sălașul nelocuibil?