Tehnologia paleolitică, cultura și arta

Uneltele de piatră sunt poate primele artefacte culturale pe care istoricii le pot folosi pentru a reconstrui lumile popoarelor paleolitice. De fapt, uneltele de piatră au fost atât de importante în epoca paleolitică încât denumirile perioadelor Paleolitice se bazează pe evoluția uneltelor: Paleolitic timpuriu, Paleolitic târziu, Mezolitic și Neolitic (Noua Epocă de Piatră).${}^1$‍

Uneltele de piatră ne oferă, de asemenea, o perspectivă asupra dezvoltării culturii. Antropologii cred că oamenii paleolitici vânau, se hrăneau şi utilizau un sistem comunitar pentru diviziunea muncii şi a resurselor. Antropologii au dedus asta prin comparații cu grupurile moderne de vânători-culegători şi prin interpretarea artei rupestre care înfățișa vânătoarea în grup.

Cu aproximativ 40 000 de ani în urmă, au apărut lame subțiri de piatră şi unelte din os, fildeş şi coarne de cerb, împreună cu instrumente mai simple din lemn. Acum aproximativ 20 000 de ani, au fost create primele ace cunoscute de noi. Mai târziu, acum 17 000–8 000 de ani, oamenii au produs instrumente mai complicate precum harpoane ghimpate şi sulițe de aruncat.

Este foarte probabil ca multe unelte făcute din alte materiale în afară de piatră să fi fost des întâlnite, dar pur și simplu să nu fi rezistat până în prezent pentru ca oamenii de știință să le observe. O excepție este ”Omul Ghețurilor” din neolitic, găsit de doi excursioniști în Alpii Ötztal, care a fost conservat în gheață pentru 5 000 de ani! A fost găsit împreună cu o colecție de unelte de piatră și fibre naturale care includea un arc lung de 1,8 metri, o traistă de piele de căprioară, paisprezece săgeți, un băț cu un vârf făcut din corn de cerb pentru ascuțirea lamelor din silex, un pumnal de silex înfășurat într-o teacă, un topor de cupru și o trusă cu leacuri.

Limbajul a fost probabil cea mai importantă inovație a erei paleolitice. Oamenii de știință pot deduce folosirea timpurie a limbii din faptul că oamenii traversau zone mari de teren, construiau așezări, creau unelte, făceau troc și instituiau ierarhii sociale și culturi. Fără ajutorul limbii, aceste lucruri ar fi for probabil imposibile.

Examinarea craniilor unor Homo sapiens timpurii indică creiere mari, cu circumvoluțiuni care sugerează dezvoltarea anumitor zone ale creierului responsabile cu limbajul. Cum au dezvoltat mai exact oamenii o capacitatea lingvistică este un subiect de dezbatere. Totuși, izvoarele istorice arată că limba a permis crearea unor structuri sociale din ce in ce mai complexe, impreună cu o capacitate intelectuală ridicată, moralitate, spiritualitate și capacitate de creare a sensurilor.

Lucrări precum picturile rupestre și arta portabilă demonstrează creativitate și un anumit nivel de structurare a grupurilor. Oamenii manifestau interes față de împărtășirea cunoașterii, exprimarea sentimentelor și transmiterea informațiilor culturale generațiilor următoare. Chiar dacă arta de acum 35 000 de ani este rară, există suficiente dovezi ale picturilor rupestre și ale statuetelor din perioade mai târzii.

Pe lângă picturi rupestre, au fost găsite și figurine portabile datate din perioada paleolitică. Multe dintre ele includ trăsături faciale atent cioplite, în timp ce altele accentuează organele sexuale și fesele, cum ar fi figurina veche de 25 000 de ani găsită la Dolní Věstonic în Republica Cehă din prezent. Astfel de obiecte arată dorința de a crea figurine frumoase, dar de asemenea sugerează că aceste obiecte sunt legate de un interes pentru fertilitatea umană.

Ce dovezi avem că oamenii paleolitici și-au dezvoltat capacitatea lingvistică? Ar fi putut oamenii paleolitici să fi supraviețuit fără capacitatea lingvistică?

Care credeți că era scopul artei paleolitice, cum ar fi picturile rupestre și figurinele?