If you're seeing this message, it means we're having trouble loading external resources on our website.

Dacă sunteţi în spatele unui filtru de web, vă rugăm să vă asiguraţi că domeniile *. kastatic.org şi *. kasandbox.org sunt deblocate.

Conţinutul principal

Cea mai veche tehnologie?

Topor de mână, paleoliticul timpuriu, c. 1.8 milioane de ani vechime, descoperit în defileul Olduvai, Tanzania, Africa, lavă vulcanică întărită (fonolit), 23.8 x 10 cm © The Trustees of the British Museum.
Topor de mână, paleoliticul timpuriu, c. 1.8 milioane de ani vechime, descoperit în defileul Olduvai, Tanzania, Africa, lavă vulcanică întărită (fonolit), 23.8 x 10 cm © The Trustees of the British Museum.
Create acum aproape două milioane de ani, uneltele din piatră precum aceasta reprezintă primele invenții tehnologice.
Această unealtă de tăiat și altele asemănătoare cu ea sunt cele mai vechi obiecte deținute de British Museum (Muzeul Britanic). A fost descoperită într-o așezare umană localizată în stratul inferior al unor depozite sedimentare din defileul Olduvai, Tanzania. Datarea cu potasiu-argon situează temporal acest strat arheologic între 1.6 milioane la 2.2 milioane de ani, de sus în jos. Unelte ca aceasta sunt datate ca fiind de acum 1.8 milioane de ani.
Folosind o altă piatră dură drept ciocan, creatorul acestei unelte a dat la o parte fragmente de pe ambele părți ale unei bucăți de bazalt (lavă vulcanică) astfel încât să formeze o margine ascuțită. Această unealtă putea fi întrebuințată la tăierea crengilor de copaci, tăierea cărnii animalelor mari sau zdrobirea oaselor pentru scoaterea măduvei—o parte esențială a dietei umane de la începuturi. Fragmentele ar fi putut fi folosite și pe post de lame mici pentru sarcini mai simple.

Crearea intenționată de forme

Pentru unii, acest obiect ar putea părea neprelucrat; cum putem avea certitudinea că este făcut de mâna omului și nu este rezultatul unor căderi de pietre sau al mersului animalelor? La o privire mai atentă se poate observa că marginile sunt rezultatul unei secvențe de lovituri precise, de o forță mai mult sau mai puțin uniformă. Multe obiecte de acest fel, realizate în același mod, se regăsesc în grupuri numite ansambluri, asociate ocazional cu rămășițe umane timpurii. Prin contrast, forțele naturale lasă urme la întâmplare și cu intensități diferite; niciun tipar, întrebuințare sau uniformitate nu pot fi văzute în modificările pe care le cauzează.
Instrumente de tăiat din cele mai vechi situri africane au fost clasificate sub numele de Oldowan de către arheologul Louis Leakey. Acesta a găsit exemplarul de față în timpul primei sale expediții în Olduvai în 1931, când a fost sponsorizat de către Muzeul Britanic.
Topoarele de mână încă erau folosite acum 500.000 de ani, pe când confecționarea și folosirea lor s-a răspândit pe tot întinsul Africii, Asiei de Sud, Orientului Mijlociu și Europei, unde încă erau confecționate acum 40.000 de ani. Au fost descoperite chiar și în Coreea în urma unor săpături recente. Nu se cunoaște niciun alt artefact cultural care să fi fost produs atât de mult timp și cu o răspândire geografică atât de largă.
Topoarele de mână erau întotdeauna făcute din piatră și erau ținute în mână în timpul utilizării. Multe dintre ele au această formă de lacrimă sau pară, formă ce a fost probabil inspirată de conturul mâinii omului.

Începuturile unui simț artistic?

Deși topoarele de mână erau utilizate pentru o varietate de activități zilnice, cum ar fi la jupuirea și tranșarea animalelor sau prelucrarea altor materiale precum lemnul, acest exemplar este mult mai mare decât mărimea obișnuită a uneltelor de mână. În ciuda simetriei și a marginilor regulate, nu pare ușor de folosit. Pe măsură ce vorbirea s-a dezvoltat în paralel cu crearea uneltelor, a fost cumva acest topor de mână creat pentru a sugera idei? Indică oare grija și măiestria cu care este realizat începuturile unui simț artistic specific oamenilor?
Sugestii de lectură:
L.S.B. Leakey, Olduvai Gorge (Cambridge, University Press, 1951).
K.D. Schick și N. Schick, Making silent stones speak. Human Evolution and the Dawn of Technology (London, Weidenfeld and Nicolson, 1993).
The British Museum logo
© Trustees of the British Museum