Sistemul circulator şi inima

Sistemul circulator şi inima Unde m-am oprit în videoclipul anterior, am vorbit despre cum hemoglobina din eritrocite e cea care absoarbe tot oxigenul astfel încât va creşte gradientul de difuziune - sau va impulsiona, am putea spune, oxigenul să traverseze mebrana. Noi ştim că moleculele de oxigen nu ştiu că e mai puţin oxigen aici, dar dacă vizionaţi videoclipul despre difuziune, ştiţi cum se desfăşoară procesul Dacă e o concentraţie mai mică aici decât acolo, oxigenul va difuza prin membrană şi va fi mai puţin în plasmă pentru că hemoglobina îl absoarbe pe tot ca un burete. Acum, o întrebare interesantă e, de ce hemoglobina trebuie să se găsească chiar în interiorul eritrocitelor? De ce hemoglobina nu e doar o proteină ce pluteşte pur şi simplu liberă în plasmă? Pare mai eficient. Nu ar trebui să ai lucruri care traversează, înauntru şi afară, aceste membrane eritrocitare. Nu ar mai trebui să produci eritrocite. Care e utilitatea de a avea aceste containere de hemoglobina? E de fapt o idee foarte interesantă. Dacă toata hemoglobina s-ar găsi în plasmă, ar afecta de fapt fluxul sanguin. Sângele ar deveni mult mai vâscos sau mai gros. Nu vreau să zic ca un sirop, dar ar deveni mai gros decât e sangele acum - şi împachetand hemoglobina în aceste containere, înăuntrul eritrocitelor, îi dă voie sângelui să circule mult mai bine. Imaginează-ţi dacă ai vrea sa pui sirop în apă. Dacă ai pune sirop direct în apă, ce se va intampla? Apa aceea va deveni puţin siropoasă, puţin mai vâscoasă şi nu ar circula la fel de bine. Deci care ar fi soluţia dacă ai vrea să transporţi sirop în apă? Ai putea pune siropul înăuntrul unor mici containere sau înauntrul unor mici mărgele pe care să le laşi apoi să curgă în apă şi atunci apa nu ar fi lipicioasă şi vâscoasă - şi asta e exact ce se întâmplă în sângele nostru. În loc să avem hemoglobina stând în plasmă şi făcând-o lipicioasă şi vâscoasă, stă în aceste mici mărgele pe care le numim eritrocite care permit ca fluxul să fie non-vâscos. Deci m-am tot concentrat aici pe alveole şi aceste capilare, aceste capilare pulmonare - haideţi să micşorăm puţin imaginea de ansamblu - sau să micşorăm mai mult - doar pentru a înţelege, cum circulă sângele? Şi pentru a înţelege mai bine arterele pulmonare şi venele în relaţie cu celelalte artere si vene care se găsesc în corp. Deci aici, am copiat asta de pe Wikipedia, această diagramă a sistemului circulator uman - şi aici în spate se pot vedea plămânii. Lasaţi-mă să-i fac într-o culoare neagră. Deci avem plămânii aici. Îi desenăm aşa Puteţi vedea inima situată chiar în mijloc. Şi ce am învăţat în ultimele câteva videoclipuri e că noi avem micile noastre alveole şi plămâni. Ţineţi minte, ajungem la ele din brohiolele noastre, care se ramifică din bronhii, care se ramifică din trahee, care se uneşte cu laringele nostru, care se uneşte cu faringe, care se uneşte cu gura şi nasul nostru. Dar oricum, avem micile noastre alveole chiar acolo şi apoi avem capilarele. Deci trecând peste inima - şi vom aprofunda puţin despre inimă în acest videoclip de asemenea - deci când sângele circula, pleacând de la inimă, e dezoxigenat. E culoarea aceasta albastră. Deci cel de aici e sângele. Cel de aici e sângele plecând de la inimă. Merge în spatele acestor două tuburi chiar aici Deci acesta este sângele care circulă dinspre inimă. Deci acest albastru pe care îl accentuam chiar acum, acestea sunt arterele pulmonare si apoi ele se tot ramifică în artere şi toate cele şi până la urmă suntem în capilare - tuburi foarte, foarte mici. Ele trec chiar pe lângă alveole si apoi devin oxigenate si acum ne întoarcem înapoi la inimă. Deci vorbim despre venele pulmonare. Deci ne întoarcem inapoi la inimă. Aceste capilare - in capilare avem oxigen. Acum ne vom întoarce la inimă. Sper ca puteţi vedea ce fac. Şi voi intra în inimă pe partea aceasta. De fapt nici nu puteţi vedea pe unde intrăm în inimă. Vom intra în inimă exact pe aici - şi voi mai detalia despre aceasta Acum avem sânge oxigenat. Este roşu. Şi apoi el urmează să fie pompat în restul corpului. Acum acesta este lucrul interesant. Când vorbim despre arterele si venele pulmonare - amintiţi-vă, artera pulmonară era albastră. Pe cum ne îndepărtăm de inimă, avem sânge dezoxigenat, dar este totuşi o arteră. Apoi cum mergem spre inimă de la plămâni, avem o venă, dar e oxigenată. Daţi-mi voie să notez, am scris asta şi în ultimul videoclip dar - Artera pulmonară - dezoxigenată Vena pumonară - oxigenată Deci aceasta este mica buclă de aici pe care o începem şi voi continua cu mecanismul circulaţiei pentru că inima poate să vă facă uşor confuzi, în special datorită naturii sale tridimensionale. Dar ceea ce avem e, inima pompează sânge dezoxigenat din ventriculul drept. Veţi zice, hei, de ce este ventriculul drept? Aceea pare a fi partea stângă a desenului, dar este partea dreapta a tipului, nu? Aceasta este mana dreaptă a tipului. Şi aceasta este mana stângă a tipului. Se uită spre noi, nu? Nu ne pasă despre stânga sau dreapta noastră. Ne pasă despre stânga şi dreapta acestui tip. Şi el se uită spre noi. Are nişte ochi şi se uită spre noi. Deci acesta este ventriculul lui drept. De fapt, lăsaţi-mă să încep cu întregul ciclu. Deci avem, sânge dezoxigenat care vine din restul corpului, nu? Acesta este sânge dezoxigenat ce vine din restul corpului aici. Numele pentru această ţeavă mare este vena cavă inferioară - pentru că vine de jos. De fapt, aveţi sânge venind de la braţe şi de la cap aici sus. Ambele se întâlnesc chiar aici, în atriul drept. Daţi-mi voie să inventariez aceasta. Voi face o diagramă mare a inimii într-o secundă. Deci Atriul Stâng Şi de ce sunt ele dezoxigenate? Pentru că sângele acesta se întoarce de la picioare dacă alergăm, sau se întoarce de la creierul nostru, care a trebuit să foloseasca respiraţia - sau poate ne antrenăm şi se întoarce de la biceps, dar este sânge dezoxigenat. Apare exact aici în atriul drept. Este pe stânga noastră dar pe partea dreaptă a acestui tip. Din atriul drept, este pompat în ventriculul drept. De fapt curge pasiv în ventriculul drept. Ventriculii fac toată treaba, apoi ventriculul se contractă si pompează sângele aici - nu se vede dar merge prin spatele acestei părţi de aici. Merge de aici prin acest tub. Deci nu se vede. Voi face o diagramă detaliată într-o secundă - înauntrul arterei pulmonare. Ne îndepărtăm de inimă. Aceasta era o venă, nu? Aceasta este o venă mergând spre inimă. Aceasta este o venă. vena cavă inferioară. Aceasta e vena cavă superioară Acestea sunt vene. Sunt dezoxigenate. Apoi pompez acest sânge dezoxigenat de la inimă la plămâni. Acum acest sânge dezoxigenat este într-o arteră, nu? Acesta este în artera pulmonară. Se oxigenează şi acum e o venă pulmonară. Şi o dată ce e oxigenat, se vede sus în stânga - daţi-mi voie să fac o culoare mai bună - apare aici în atriul stâng. Atrium, vă puteţi imagina - e un fel de cameră cu un panou sau care e deschisă spre exterior şi în ambele cazuri, lucrurile intră de sus - nu lumina zilei ci sângele intră de sus. În atriul drept, sângele intră de sus. Şi în atriul stâng, sângele intră - şi ţineţi minte, atriul stâng e pe partea dreaptă din perspectiva noastră - în atriul stâng, sângele intră de sus dinspre plămâni, din venele pulmonare. Venele merg spre inimă. Apoi merge în - şi voi mai detalia - în ventriculul stâng şi apoi ventriculul stâng pompează acel sânge oxigenat spre restul corpului prin arterele non-pulmonare. Deci totul este pompat in afară. Daţi-mi voie să folosesc o culoare închisă, nu albastru. Deci este pompat pe aici. Nu se poate vedea aici, în modul în care e desenat. Este un desen puţin ciudat. Este greu de vizualizat, dar îl voi arată mai detaliat şi apoi merge în restul corpului. Să vă arat în detaliu acum. Să vă arat în detaliu acum. Deci, cum spuneam, avem sânge dezoxigenat. Să-l trecem aici. Aceasta este vena cavă superioară. Aceasta e o venă din partea superioară a corpului, din mâini şi cap. Aceasta este vena cavă inferioară. Acestea sunt vene din abdomen şi din picioare şi din restul corpului. Deci prima dată intră în atriul drept. Ţine-ţi minte, îl numim atriu drept pentru că este inima cuiva îndreptată spre noi, chiar dacă este pe partea stângă. Intră pe aici. E sânge dezoxigenat. Vine de la vene. Corpul a folosit oxigenul. Apoi apare în ventriculul drept, nu? Acestea sunt valvele din inimă. Şi apoi pasiv, de îndată ce ventriculul drept pompează şi apoi se relaxează, are o presiune negativă şi aspiră şi mai mult sânge din atriul drept. Pompează din nou şi apoi îl împinge pe aici. Acum sângele de aici - ţineţi minte, este tot sânge dezoxigenat. Sângele dezoxigenat merge la plămâni pentru a deveni oxigenat. Deci aceasta de aici este pulmonară - şi folosesc cuvântul pulmonară pentru că merge spre sau de la plămâni. Are legatură cu plămânii. Şi pleacă de la inimă. Este artera pulmonară şi este dezoxigenată. Artera pulmonară - dezoxigenată Apoi merge spre inimă, intră în contact cu nişte alveole şi apoi devine oxigenat după care se întoarce. Acum, de aici mergem spre inimă. Deci aceea este o venă. Venă pulmonară Este în bucla cu plămânii deci este o venă pulmonară şi a intrat în contact cu alveolele şi oxigenul a difuzat înauntrul ei aşa că este oxigenată. oxigenată. Şi aopi curge în atriul vostru stâng. Acum, atriul stâng, încă o dată, din perspectiva noastră, este pe partea dreaptă dar pentru tipul la care ne uităm, e partea lui stângă. Deci merge în atriul stâng. Acum în ventriculul stâng, dupa ce a terminat de pompat, se măreşte si acel sânge oxigenat curge în ventriculul stâng. Apoi ventriculul stâng - ventriculii sunt cei care fac toată munca - se contractă şi pompează sângele în aortă. Acum aorta Aceasta este o arteră. Arteră De ce este o arteră? Pentru că pleacă de la inimă. Este o arteră pulmonară? Nu, nu mai avem de-a face cu plămânii. Am avut de-a face cu plămânii când am plecat din ventriculul drept, am mers spre plămâni într-o buclă, înapoi în atriul stâng. Acum suntem în ventriculul stâng. Pompăm în aortă. Acum acesta va merge în tot restul corpului. Aceasta este o arteră, o arteră non-pulmonară - şi ea este oxigenată. Oxigenată. Deci când avem de-a face cu artere non-pulmonare, suntem oxigenaţi dar o arteră pulmonară nu are oxigen. Pleacă de la inimă pentru a lui oxigenul. Venele pulmonare vin de la plămâni spre inimă cu oxigen, dar restul venelor merg la inimă fără. oxigen pentru că vor să intre în acea buclă, în bucla pulmonară de acolo. Deci vă voi lăsa acolo. Sper că asta oferă - de fapt, haideţi să ne întoarcem la acea primă diagramă. Cred ca aveţi o idee despre cum funcţionează inima dar haideţi să ne uităm la restul corpului şi doar să ne facem o idee despre lucruri. Puteţi să o căutaţi pe wikipedia dacă doriţi. Toate aceste diferite ramificaţii au diverse nume proprii dar se poate vedea aici că avem un fel de ramificaţie, puţin sub inimă. Acesta este de fapt trunchiul celiac. Trunchi celiac Celiac, dacă ţin bine minte, se referă în mare la un abdomen. Deci acest sânge care - artera voastră hepatică. Hepatic se ocupă cu ficatul. Artera voastră hepatica se ramifică din aceasta pentru a duce fluxul sanguin la ficat. De asemenea dă sânge şi stomacului deci e foarte important în digestie si toate cele. Să spunem că acesta este trunchiul hepatic. Ficatul vostru stă aşa. Trunchiul hepatic - transportă oxigenul la ficat. Ficatul respiră. Preia oxigenul şi apoi cedează dioxid de carbon. Deci devine dezoxigenat şi apoi curge înapoi şi spre vena cavă inferioară, în venă. Vreau să clarific - este o buclă. Este o mare buclă. Sângele nu doar curge într-un loc şi apoi iese din alt loc. Totul este doar o mare buclă. Şi dacă vreţi să ştiţi în orice moment, în funcţie de statură, sunt aproximativ 5 litri de sânge. Şi am căutat - îi ia in medie unui eritrocit să circule dintr-un punct în sistemul circulator şi să treacă prin tot sistemul şi să se întoarcă, 20 de secunde. Aceasta e o medie pentru că vă puteţi imagina că pot fi unele eritrocite care rămân blocate undeva şi le ia ceva mai mult timp şi altele merg complet pe ruta perfectă. De fapt, cele 20 de secunde ar putea fi mai aproape de ruta perfectă. N-am cronometrat vreodată eu însumi. Dar e un lucru interesant de văzut şi să te gândeşti la ce este conectat la ce. Aveţi aceste artere aici care prima dată se ramifică din arterele de aici din aortă spre cap şi gât şi arterele braţului şi apoi merg mai departe şi transportă sânge la restul corpului. În fine, este o idee destul de interesantă. În următorul videoclip, ce vreau să fac este sa vorbesc despre, cum ştie hemoglobina când să elibereze oxigenul? Sau şi mai bine, unde să elibereze oxigenul - pentru că poate eu alerg şi am mare nevoie de oxigen în capilarele din muşchii coapsei. Nu am neaparată nevoie de ele în mâini. Cum optimizează corpul unde este de fapt oxigenul eliberat? Este, de fapt, fascinant. .