Două circulaţii în corp

Ceea ce vezi este practic o perspectiva simplista la a te gandi la inima, aproape ca și cum ar exista niste pompe cu țevi atașate de ele. Și într-un fel, nu e un mod greșit de a te gândi la inima. De fapt, vom parcurge aceasta diagrama. Realizez că arată puțin înfricoșător, Dar odată ce voi începe să etichetez lucrurile vei vedea ca nu este așa rău cum pare. Să începem cu jumătatea superioară a inimii. Atriul drept este chiar aici și apoi sangele coboară în ventriculul drept. Iar acum, pe cealalta parte voi eticheta și celelalte două camere: atriul stâng și ventriculul stâng. Vom urmări traseul sângelui după ce iese din ventriculul drept. Ne începem călătoria aici, în ventriculul drept. Deci, care e primul lucru cu care ne întâlnim? Sângele pleacă din ventriculul drept și trece printr-o valvă. Pe cealalta parte, ai partea asta de aici. Am desenat-o ca un tub făra despicături și este trunchiul pulmonar. Deci, sângele înaintează spre plămâni, trecând prima dată prin trunchi. Și desigur, după trunchi există o stânga și o dreapta. O să le notez aici. Urmeazză arterele pulmonare. Ține minte, le numesc artere pentru că pleacă de la inimă. Există două artere. Deci, arterele pulmonare, stanga si dreapta, de aceea vezi două lucruri aici. Una aici și mai vezi una aici. Sunt practic tuburi care pleacă din trunchiul pulmonar. Trunchiul se împarte într-unul dintre cele două tuburi. Acum desenez plămânul stâng și drept in partea de sus. Desigur, știi că plămânii nu vor arăta așa, deci asta nu este corect anatomic. Dar, cum am mai zis, nu este o modalitate greșită de a te gândi la aparatul cardiovascular. Deci, sângele trece prin plămâni și iese pe cealaltă parte. Și acolo vom vorbi despre venele pulmonare stânga și dreapta. Aici, voi menționa că nu sunt doar două vene pulmonare, una pentru fiecare plămân. Aici, de-obicei sunt mai multe. Deci, când desenez asta, vreau să te gândești la ambele părți, la vene care ies din ambele părți. Dar, numărul corect ar putea fi de câteva vene pulmonare în total. Venele pulmonare drenează sângele în atriul stâng. Acum, suntem pe cealaltă parte a inimii. Pentru un moment, vreau să pun puțin pauză aici. Am plecat de la atriul drept, în jurul plămânilor și înapoi la atriul stâng. Asta e prima parte a traseului. O numim Circulația pulmonară. Voi scrie asta aici. Circulația pulmonară. Traseul de la inima si inapoi este un circuit, iar inima noastră are, de fapt, două circuite. Dar vreau sa vorbesc despre aceste circuite pe rând și deja am cam completat unul din ele. Voi lua niște culoare albastră pentru a indica sânge neoxigenat, adică sânge fără oxigen. Voi desena cum ar arăta. S-a oprit acolo din cauza săgeților mele Dar, poți vedea cum sângele neoxigenat pleacă din ventriculul drept, prin trunchiul pulmonar, prin artere și apoi în plămânul drept și stâng. Și îndată ce ajunge aici, se va amesteca cu sangele din capilare capilarele. Va începe să primească oxigen și apoi va ieși pe cealaltă parte prin venele pulmonare. Iarăși s-a oprit puțin aici, dar pot colora. Venele pulmonare vor trimite sângele oxigenat la atriul stâng. Deci, ceea ce vezi colorat aici este circulația pulmonară. Este prima parte a circuitului. Să continuăm și să vorbim despre a doua circulație, adică circulația sistemică. Aici, călătoria începe cu ventriculul stâng, deci voi începe de aici. Deci, pentru circulația sistemică, voi începe în ventriculul stâng și va merge în tot corpul. Corpul este cel care va primi tot sângele. Și când zic corp, mă refer la multe lucruri. Cum ar fi creierul, deci ar putea fi un organ ca și creierul, sau ficatul. Ar putea fi oasele, dacă ai oase în degetele tale. Poate fi degetele de la picioare. Ar putea fi orice parte a corpului la care te poți gândi. Deci, toate aceste organe și țesuturi vor primi sânge de la ventriculul stâng. Va pleca prima data printr-un vas sanguin mare. Pe acest vas de sânge îl voi eticheta aorta. Deci acest vas mare este aorta. Și se ramifică și despică. Nu v-am arătat încă toate ramurile care ies din aortă. Dar sunt foarte multe. Ajunge la diferite organe și țesuturi și apoi se întoarce pe partea cealaltă. Și în final, undeva pe aici, va ajunge în atriul drept. Traversează prin două tipuri generale de vase. Una e inferioară și cealaltă e superioară, adică jos și sus. Și amândouă se numesc vene cave. Vena cavă superioară și vena cavă inferioară. Voi scrie aici. Deci, astea sunt cele două vene importante care aduc sângele colectat din diferite părți ale corpului înapoi la inimă. Și acum ați văzut și cea de-a doua circulație, pentru că se termină în atriul drept. Aceasta este circulația sistemică. Voi scrie aici Circulația Sistemică. Deci acum poți vedea că inima chiar este formată din două sisteme diferite sau să zicem două circuite, mai bine. Prima , circulația pulmonară, se bazează pe ventriculul drept ca și pompă. Și circulația sistemică se bazează pe ventriculul stâng ca și pompă. Acum, că ați văzut-o, pot să o colorez. Acolo ar trimite sânge la diferite organe, iar organele folosesc oxigenul. Să vă arăt că acum ne întoarcem la albastru, pentru a indica sângele neoxigenat, care se întoarce în atriul drept ca sânge neoxigenat. Așa îl mai vedem uneori. Asta nu arată sau nu apreciază anatomia exactă, unde lucrurile se separă și unde denumiri diferite au sens. Dar, prinzi ideea generală; că avem două circulații și poți vedea unde merge sângele din cele două circuite. Acum, când te uiți la desen, ai putea spune: “Ok, mă gândesc că poți vedea de unde diferite țesuturi primesc sânge. Pare ca totul vine din sânge oxigenat, care vine din ventriculul stâng.” Dar unele țesuturi mereu încurcă lumea sau creeaza întrebări. Voi încerca să indetific câteva țesuturi care mă gândesc că ar crea probleme. Și unul dintre ele-- nu l-aș numi chiar țesut, dar îl poți numi tip de celulă. Este RBC, care vine de la celula rosie, sau hematie (eritocrit). Uneori, lumea se gândește că dacă hematiile transportă oxigen către alte părți ale corpului, ele de unde au oxigenul? Folosesc cumva oxigenul pe care îl transportă, sau cum? Ca să răspund la această întrebare, trebuie să vă arăt că hematiile arată așa în secțiune transversală. Și nu are nicio mitocondrie. Nicio mitocondrie. Deci nu are nicio mitocondrie. Să ne aducem aminte că mitocondriile sunt organite mici înăuntrul celulei, care folosesc oxigenul. Deci, dacă nu au mitocondrii nu prea folosesc oxigenul. Deci, nu folosește oxigen. Și aceste celule, le numim celule pentru că asta sunt, în multe sensuri ale cuvântului. Dar, tot nu au mitocondrie. De asemenea, nu au nucleu. Vreau să spun că sunt aceste celule așa de bine făcute, cu scopul de a transporta oxigen în jurul corpului, pentru ca sunt, efectiv punguțe cu hemoglobină. Deci, adu-ți aminte, hematiile nu au nevoie de oxigen. Ele doar îl transportă. Alt țesut care aduce întrebări este inima. Inima pompează tot sângele. Dar primește oxigen de la vasele din circulația pulmonară sau circulația sistemică sau cum? Și aici, răspunsul scurt este circulația sistemică. E un fel de răspuns rapid. Vă voi arăta de unde vin vasele de sânge. Se numesc vase coronare. Voi scrie denumirea aici, vase coronare. Deci, artere coronare și vene coronare. Aceste artere coronare vin, de fapt, exact din artera aorta, de aici și de aici. Deci, cumva ies din artera aproape imediat. Sunt, de fapt, primele ramuri laterale ale arterei aorte. Deci, primele ramuri care ies și servesc inima, primele care primesc sânge din circulația sistemică. Venele se scurg într-un loc direct din atriul drept, există un mic spațiu unde se scurg. Sângele din jumătatea atrială vine direct din aortă. Iar pe partea venoasă, nici nu se golesc în vena cavă inferioară sau superioară. Un lucru care nu prea e știut este că ajunge direct în atriul drept. Și, în cele din urmă, plămânii. De unde își iau plămânii oxigenul? Asta e puțin dificil. Am păstrat-o pentru la final, pentru că există, de fapt, vase sangvine. Din nou, nu te îngrijora prea mult de anatomia exactă sau de unde vin mai exact. Dar vin din circulația sistemică. Există un vas care ajunge direct în plămânul drept. Să spunem ceva de genul acesta. Și mai este alt vas, îl voi desena mergând spre plămânul stâng, așa. Mai există și doua alte artere care ies din aortă, care sunt de asemenea din circulația sistemică. Acestea sunt numite artere bronșice. Aceste artere bronșice aduc acest minunat sânge oxigenat. Acestea sunt arterele bronșice. Și ai putea spune, ei asta nu a fost așa complicat. Voi spune, venele bronșice, pentru ca avem și niște vene care ies. De fapt, voi desena venele, ca să poți vedea cum arată. Aceste vene, ies bineînțeles din plămânul drept. Și ajung să se verse aici. Nu prea poți arăta albastru pe albastru, dar crede-mă că acolo ajung. Și mai este altă venă din celălalt plămân, care urmează oarecum un drum paralel si ajunge tot în vene. Deci, nu se varsă direct în vena cavă inferioară sau superioară, dar vreau să arăt că ajung în circulația venoasă a circulației sistemice. Și dacă așa ar fi, ar fi fost simplu. Dar de fapt, plămânii sunt foarte interesanți în sensul că au loc multe amestecuri. Există arterele pulmonare care transportă sânge. Există arterele brahiale care transportă sânge. Și acest sânge se amestecă. Și apoi mai există la nivelul capilarelor, e un fel de sânge din ambele circulații, din cea pulmonară care se amestecă, cu sânge din circulația sistemică. Pe partea cealaltă, unde venele aduc sânge înapoi la inimă, majoritatea sângelui se duce pe aici, în venele pulmonare. Deci chiar dacă există artere brahiale care aduc sânge, care ar fi pe aici, ai doar artere bronhiale care aduc sânge, o mare parte din acel sânge ajunge în circulația pulmonară. Deci, asta e un fel de detaliu interesant, că nu așa mult sânge ajunge direct în circulația sistemică. Dar este un lucru dificil de reținut. Plămânii, teoretic, primesc sânge de la circulația sistemică, dar care se și amestecă cu restul sângelui, sânge din circulația pulmonară. Vom vorbi despre asta în alt video. Nu vreau să simți ca e prea derutant. Dar vreau să știi și faptul că are loc un amestec în plămâni între cele două circulații, pulmonară și sistemică.