If you're seeing this message, it means we're having trouble loading external resources on our website.

Dacă sunteţi în spatele unui filtru de web, vă rugăm să vă asiguraţi că domeniile *. kastatic.org şi *. kasandbox.org sunt deblocate.

Conţinutul principal

Fazele ciclului celular

Ciclul celular este compus din interfază (fazele G₁, S și G₂), urmate de faza mitotică (mitoză și citochineză) și de faza G₀.

Introducere

Ai observat vreodată cum se transformă omida în fluture? Dacă da, ești probabil familiarizat cu ideea unui ciclu de viață. Fluturii trec prin niște tranziții ale ciclului de viață de-a dreptul spectaculoase — transformându-se din ceva ce seamănă cu un vierme într-o pupă și, în final, într-o creatură minunată care plutește dusă de briză. Și alte organisme, de la oameni la plante la bacterii, au un ciclu de viață: o serie de etape de dezvoltare prin care trece un individ din clipa în care se naște și până în clipa în care se reproduce.
Putem privi ciclul celular ca pe ciclul de viață al unei celule. Cu alte cuvinte, este seria de etape de creștere și dezvoltare prin care trece o celulă între „naștere” — formarea prin diviziunea unei celule mamă — și reproducere — diviziunea pentru a forma două celule fiice noi.

Etapele ciclului celular

Pentru a se divide, o celulă trebuie să finalizeze mai multe sarcini importante: trebuie să crească, să-și copieze materialul genetic (ADN) și să se împartă fizic în două celule fiice. Celulele îndeplinesc aceste sarcini într-o serie organizată și previzibilă de pași care alcătuiesc ciclul celular. Ciclul celular este mai degrabă un ciclu decât o cale liniară, deoarece, la finalul fiecărei runde complete, cele două celule fiice pot relua de la început exact același proces.
În celulele eucariote, sau celulele cu un singur nucleu, etapele ciclului celular sunt împărțite în două faze principale: interfaza și faza mitotică (M).
  • În timpul interfazei, celula crește și produce o copie a propriului ADN.
  • În timpul fazei mitotice (M), celula își separă ADN-ul în două seturi și își împarte citoplasma, formând două celule noi.

Interfaza

Hai să intrăm în ciclul celular exact în momentul când se formează celula, prin diviziunea celulei mamă. Ce trebuie să facă în continuare această celulă nou-născută dacă dorește să se dividă la rândul său? Pregătirea pentru diviziune are loc în trei etape:
  • Faza G1. În timpul fazei G1, numită și prima fază de pauză, celula devine fizic mai mare, copiază organitele și produce elementele moleculare de care va avea nevoie în etapele ulterioare.
  • Faza S. În faza S, celula sintetizează o copie completă a ADN-ului din nucleul său. De asemenea, formează un duplicat al structurii cu organizare microtubulară numită centrozom. Centrozomii ajută la separarea ADN-ului în faza M.
  • Faza G2. În timpul celei de-a doua faze de pauză sau a fazei G2, celula continuă să crească, produce proteine și organite și începe să-și reorganizeze conținutul, pregătindu-se pentru mitoză. Faza G2 se termină când începe mitoza.
Fazele G1, S și G2 sunt cunoscute împreună ca interfază. Prefixul inter- înseamnă între, indicând că interfaza are loc între o fază mitotică (M) și următoarea.
Imaginea ciclului celular. Interfaza este compusă din faza G1 (creșterea celulară), urmată de faza S (sinteza ADN), urmată de faza G2 (creșterea celulară). La sfârșitul interfazei vine faza mitotică, formată din mitoză și citokineză, și duce la formarea a două celule fiice. Mitoza precedă citokineza, deși cele două procese se suprapun oarecum de obicei.
Imagine prelucrată: „The cell cycle: Figure 1” de OpenStax College, Biology (CC BY 3.0).

Faza M

În timpul fazei mitotice (M), celula își divide ADN-ul copiat și citoplasma pentru a crea două celule noi. Faza M presupune două procese distincte de diviziune: mitoză și citokineză.
În mitoză, ADN-ul nuclear al celulei se condensează în cromozomi vizibili și este scindat de fusul mitotic, o structură specializată formată din microtubuli. Mitoza are loc în patru etape: profază (împărțită uneori în profază timpurie și prometafază), metafază, anafază și telofază. Poți afla mai multe despre aceste etape în videoclipul mitoza.
În citokineză, citoplasma celulei este împărțită în două, creând două celule noi. De obicei, citokineza începe chiar în momentul în care se termină mitoza, cu o ușoară suprapunere. Important, citokineza are loc în mod diferit în celulele animale și vegetale.
Citokineza în celulele animale și vegetale.
În celula animală, la mijlocul acesteia, se formează un inel contractil din fibre citoscheletice și se contractă spre interior, producând o ușoară indentație numită șanț de clivare. În cele din urmă, inelul contractil strangulează celula mamă rupând-o în două, producând două celule fiice.
În celula vegetală, veziculele derivate din aparatul Golgi se mută în mijlocul celulei, unde fuzionează pentru a forma o structură numită placa celulară. Placa celulară se extinde și se leagă de pereții laterali ai celulei, creând un nou perete celular care separă în două celula mamă, producând astfel două celule fiice.
Imagine prelucrată: „The cell cycle: FIgure 4” de OpenStax College, Biology (CC BY 3.0).
  • La animale, diviziunea celulară are loc atunci când o bandă de fibre citoscheletice numite inelul contractil se contractă spre interior și rupe celula în două, un proces numit citokineză contractilă. Indentația produsă prin contractarea inelului spre interior se numește șanț de clivare. Celulele animale pot fi strangulate până se rup, pentru că sunt relativ moi și flexibile.
  • Celulele vegetale sunt mult mai rigide decât celulele animale; sunt înconjurate de un perete celular rigid și au o presiune internă mare. Din această cauză, celulele vegetale se divid în două prin construirea unei noi structuri în mijlocul celulei. Această structură, cunoscută sub numele de placă celulară, este formată din membrana plasmatică și componente ale peretelui celular transportate în vezicule și compartimentează celula în două.

Finalul ciclului celular și G0

Ce se întâmplă cu cele două celule fiice produse într-o rundă a ciclului celular? Depinde de tipul celulelor. Unele tipuri de celule se divid rapid și, în aceste cazuri, celulele fiice pot trece imediat printr-o altă rundă de diviziune celulară. De exemplu, multe tipuri de celule dintr-un embrion timpuriu se divid rapid, la fel și celulele tumorale.
Alte tipuri de celule se divid încet sau deloc. Aceste celule pot ieși din faza G1 și intra într-o stare de repaus numită faza G0 . În G0, o celulă nu se pregătește în mod activ să se dividă, pur și simplu își face treaba. De exemplu, poate transmite semnale, ca neuronul (cum este cel din desenul de mai jos) sau poate depozita carbohidrați, ca în cazul celulelor ficatului. G0 este o stare permanentă pentru unele celule, în timp ce altele pot reîncepe diviziunea dacă primesc semnalele potrivite.
Imaginea unui neuron cu structură ramificată complexă; acest tip de neuron se numește celulă Purkinje.
Image modificată de la „Neurons and glial cells: Figure 3” de OpenStax College (CC BY 3.0).

Cât durează un ciclu celular?

Diferite celule au nevoie de durate diferite pentru a finaliza ciclul celular. O celulă umană tipică poate avea nevoie de aproximativ 24 de ore pentru a se divide, dar anumite celule de mamifere cu ciclu rapid, cum sunt cele care căptușesc intestinul, pot completa un ciclu la fiecare 9-10 ore când cresc într-o cultură1,2.
De asemenea, diferite tipuri de celule își împart timpul între fazele ciclului în moduri diferite. La embrionul timpuriu de broască, de exemplu, celulele aproape că nu petrec deloc timp în G1 și G2, ci alternează rapid între fazele S și M — rezultând în diviziunea unei singure celule mari, zigotul, în multe celule mai mici2,3. Fă click aici pentru a vedea un clip interesant, filmat la viteză mare, cu diviziunea embrionului de broască