If you're seeing this message, it means we're having trouble loading external resources on our website.

Dacă sunteţi în spatele unui filtru de web, vă rugăm să vă asiguraţi că domeniile *. kastatic.org şi *. kasandbox.org sunt deblocate.

Conţinutul principal

Coeziunea și adeziunea apei

Coeziunea, adeziunea, tensiunea superficială a apei și relația lor cu legăturile de hidrogen.

Coeziunea apei

Ai umplut vreodată un pahar de apă până sus de tot și, apoi, încet, ai mai adăugat câteva picături? Înainte de a se revărsa, apa creează o formă asemănătoare unui dom, deasupra marginii paharului. Aceasta se formează datorită proprietăților de coeziune ale moleculelor de apă sau a tendinței lor de a se lipi una de cealaltă. Coeziunea se referă la atracția moleculelor pentru alte molecule de același tip, iar moleculele de apă au forțe de coeziune puternice, datorită capacității lor de a forma legături de hidrogen.
Forțele de coeziune sunt responsabile de tensiunea superficială, un fenomen care are ca rezultat tendința suprafeței unui lichid de a rezista la rupere atunci când este pusă sub tensiune sau stres. Moleculele de apă de la suprafață (la interfața apă-aer) vor forma legături de hidrogen cu vecinii lor, la fel ca moleculele de apă din profunzimea lichidului. Totuși, pentru că sunt expuse la aer pe o parte, vor avea mai puține molecule de apă învecinate de care să se lege și vor forma legături mai puternice cu vecinii pe care îi au. Tensiunea superficială determină apa să formeze picături sferice și îi permite să susțină obiecte mici, ca o bucată de hârtie sau un ac, dacă sunt așezate cu atenție pe suprafața sa.
Ilustrare a tensiunii superficiale într-o picătură de apă suspendată într-o pânză de păianjen. Moleculele de apă din centrul picăturii au mai multe molecule de apă învecinate cu care să interacționeze decât moleculele de apă de la suprafață. Astfel, moleculele de apă de la suprafață formează interacțiuni mai puternice cu vecinii pe care îi au.
Credit imagine: „Properties of liquids: Figure 2”, de OpenStax College (CC BY 4.0).

Adeziunea apei

Apei îi place să se lipească de ea însăși, dar, în anumite circumstanțe, preferă să se lipească de alte tipuri de molecule. Adeziunea este atracția unor molecule de un tip pentru molecule de alt tip și poate fi destul de puternică pentru apă, în special cu alte molecule purtând sarcini pozitive sau negative.
De exemplu, adeziunea permite apei să „urce” în sus prin tuburi de sticlă subțiri (numite tuburi capilare) plasate într-un pahar cu apă. Această mișcare ascendentă contra gravitației, cunoscută ca acțiune capilară, depinde de atracția dintre moleculele de apă și pereții de sticlă ai tubului (adeziune), precum și de interacțiunile dintre moleculele de apă (coeziune).
Moleculele de apă sunt atrase mai puternic de sticlă decât de alte molecule de apă (deoarece moleculele de sticlă sunt chiar mai polare decât moleculele de apă). Poți vedea asta uitându-te la imaginea de mai jos: nivelul apei este cel mai ridicat acolo unde intră în contact cu marginile tubului și este cel mai scăzut în mijloc. Suprafața curbată formată de un lichid într-un cilindru sau un tub se numește menisc.
Ilustrație a apei care urcă într-un tub mic prin acțiune capilară. Tubul subțire se introduce într-o cană cu apă, iar apa urcă în tub, atingând un nivel mai ridicat decât în cană. De asemenea, nivelul apei este cel mai ridicat aproape de părțile laterale ale tubului și scade în mijlocul tubului. Acest lucru se datorează faptului că moleculele de apă sunt atrase mai puternic de părțile laterale ale tubului decât una de cealaltă. Suprafața curbată a apei din tubul capilar se numește menisc.
Imagine modificată de la „Water: Figure 5”, de OpenStax College, Biology (CC BY 3.0). Modificare a creației originale de Pearson-Scott Foresman, donată către Wikimedia Foundation.
De ce sunt forțele de coeziune și de adeziune importante pentru viață? Ele joacă un rol în multe procese bazate pe apă în biologie, inclusiv deplasarea apei către vârful copacilor și drenajul lacrimilor din canalele lacrimale din colțurile ochilor1. Un exemplu simplu de coeziune în acțiune provine de la țânțarul de apă (de mai jos), o insectă care se bazează pe tensiunea superficială pentru a rămâne pe linia de plutire pe suprafața apei.
Imagine a unui țânțar de apă mergând pe suprafața apei. Acest lucru este posibil datorită tensiunii superficiale a apei.
Credit imagine: „Water: Figure 6”, de OpenStax College, Biology (CC BY 3.0). Imagine de Tim Vickers.