Introducere în substantive

Salutare, gramaticienilor! Bun venit la cursul despre părțile de vorbire ale limbii engleze! Vom începe cu substantivul, minunatul și adorabilul substantiv, prietenul tău și al meu. Substantivele reprezintă mare parte din ceea ce vei întâlni în propoziții. Majoritatea propozițiilor din engleză conțin cel puțin un substantiv sau un pronume, dar despre pronume vorbim mai încolo. Un substantiv e pur și simplu orice. Și știu că definiția asta nu te ajută foarte mult, dar vom intra în detalii imediat. Un substantiv denumește absolut orice. În mod normal, în gramatica tradițională, substantivul denumește o persoană, un loc sau un lucru, ceea ce e în regulă, dar cred că putem contura mai bine și extinde definiția prin a spune că ele denumesc, că substantivele denumesc oameni sau ființe vii, locuri, lucruri și idei. Mi se pare că ideile sunt deseori lăsate deoparte. Deci, subsantivele denumesc oameni, locuri, lucruri sau idei. Să vedem cum funcționează. Bun, acesta e Raul. El e din Argentina. El e un pinguin. Raul are visuri mari. Așa, bun. Deci, vreau să iau fiecare propoziție în parte și să găsesc substantivul din ele folosindu-mă de un test. Testul e așa: e o persoană sau o ființă vie, un loc, un lucru sau o idee? Dacă e unul dintre aceste lucruri, atunci intră în categoria termenilor ce se numesc ”substantive”. Deci, prima propoziție. Acesta e Raul. Ce e ”Raul”? Ei bine, Raul este o persoană sau o ființă vie, deci intră în categoria de ”persoane”, așa că e substantiv. Următoarea propoziție. El e din Argentina. ”Argentina” e un loc, așa că și el este un substantiv. E un tip de substantiv numit ”substantiv propriu”, așa cum este și ”Raul”, dar vom vorbi despre asta mai târziu. Deci, ”Argentina” e un substantiv. Argentina este chiar o țară, și chiar și cuvântul ”țară” este un substantiv, pentru că denumește un lucru. Bun, a treia propoziție. El este un pinguin. Ei bine, pinguinul este o ființă vie sau un lucru, deci putem spune că da, ”pinguin” este, de asemenea, un substantiv. Ai observat că nu încercuiesc ”el” sau ”acesta”. Aceste cuvinte sunt pronume, pronume relative, care pot uneori să se comporte ca substantivele, dar nu le-aș numi substantive, pentru că ar induce în eroare. Deci, sunt pronume și vom discuta despre ele mai târziu. Propoziția 4. Raul are visuri mari. Așa, îl mai avem pe ”Raul” o dată. Știm din prima propoziție că este un nume de persoană. Deci, vom spune din nou că este un substantiv. Și ”visuri”. Bun, visurile nu reprezintă o persoană, un loc... Reprezintă un lucru, okay. Motivul pentru care am introdus ideile ca a patra categorie e să reprezint lucrurile pe care nu le poți apuca. De exemplu, okay, un vis, da, ”vis” este un substantiv. Visul este probabil un pic tangibil, pentru că e ceva ce îți poți imagina, dar ideea reprezentată de ”masivitate” sau, dacă preferi, de ”mărime”... Mărimea penajului lui Raul era gigantică. Uită-te la acest penaj minunat! Este o freză de pinguin. Mărimea penajului lui Raul era gigantică. În această propoziție, ”mărimea” este un substantiv, însă nu este un lucru fizic; nu e o persoană, nu e un loc, nu e lucru pe care îl poți apuca. E o idee. Deci, de asta am inclus și a patra categorie. Așadar, dacă încerci să îți dai seama dacă un cuvânt este sau nu un substantiv, aplică acest test. Întreabă-te: e o persoană, un loc, un lucru sau o idee? Și tu, prietene, vei fi fantastic. Poți învăța orice! Am fugit!