Revoluția neolitică și agricultura timpurie

- [Sal] Această axă temporală acoperă o perioadă de acum 200 000 de ani până în prezent. Ca să înțelegem mai bine proporțiile, să ne întoarcem în urmă cu 2 000 de ani, în vremea Imperiului Roman. Acesta ar fi aici pe axa timpului. Când au fost construite piramidele? Pe axa, asta ar fi cam aici. După standardele omenirii, este o perioadă foarte lungă. Nu am ales această perioadă întâmplător. Credem că oamenii moderni, din punct de vedere anatomic, există pe planeta noastră de aproximativ 200 000 de ani, adică sub-specia noastră Homo sapiens sapiens. Motivul pentru care vă arăt aceste unelte de piatră este că erele, perioadele omenirii moderne, chiar și pre-moderne, sunt numite astfel după uneltele care au fost descoperite în siturile arheologice. Cea mai mare parte a istoriei umane, preumane, chiar și perioada apropiată apariției omului este reprezentată de perioada paleolitică, sau epoca veche a pietrei. Paleo, înseamnă „vechi”, „litic” provine de la „lithos” și înseamnă piatră. Deci, paleolitic. Epoca veche a pietrei reprezintă cea mai mare parte a istoriei. Apoi avem mezoliticul, care începe acum 15 00020 000 de ani. Dar acum 10 000 de ani, pietrele încep să arate din ce în ce mai finisate. Precum acestea. Așa că perioada de acum 10 000 de ani, începând acum 10 000, 15 000 de ani, în funcție de zonă, reprezintă perioada neolitică. Neolitic, care înseamnă epoca nouă a piatrei. Tot pe această axă temporală, putem vedea ce s-a întâmplat pe Pământ, la scară largă, din punct de vedere climatic. Perioadele cu albastru reprezintă erele glaciare, iar perioadele cu roșu reprezintă perioadele dintre ele. Observați că ultima era glaciară s-a încheiat acum aproximativ 15 000 de ani, și a început acum aproximativ 110 000 de ani. Vă ofer această imagine de ansamblu a paleoliticului, a neoliticului și a erelor glaciare, pentru că urmează să discutăm despre cel mai important eveniment, sau inovație, din istoria lumii. Este vorba despre agricultură. Agricultura. În cea mai mare perioadă din istorie, de-a lungul paleoliticului, de-a lungul acestei axe, până acum aproximativ 10 000 sau 15 000 de ani, strămoșii noștri au fost vânători-culegători. Trebuiau să meargă după vânat, oriunde s-ar fi aflat, nu puteau să se stabilească într-un loc. Poate câțiva aveau așezări în apropierea unor surse de pește, unde ar fi putut să pescuiască. Dar ocupația principală era vânătoarea. Trebuiau să culeagă plante, fructe de pădure sau poate ciuperci, acolo unde existau. Mâncau probabil și multe insecte, și asta pentru o lungă perioadă din istorie. Dar acum 10 000 15 000 de ani, observăm că oamenii încep să exercite controlul asupra naturii. În loc să urmărească animalele oriunde ar migra acestea, au început să le domesticească. Au început să le selecteze, ca să fie mai potrivite consumul uman, să fie mai mari și mai ușor de crescut. Au început să le crească pentru lapte sau pentru carne. Au început să cultive si plante. În loc să culeagă acele fructe din locul unde au crescut, au început să le planteze, Astfel, le puteau culege, și avea provizii de hrană mai sigure. Aceste două lucruri au permis să atingă o densitate mai mare a populației, să se stabilească într-un loc și să adopte un stil de viață sedentar. Aceasta a fost o realizare foarte importantă. Ca să înțelegem mai bine, credem că capacitatea de susținere a planetei la nivelul de vânători-culegători este de 10 milioane de oameni. Estimăm că aceea ar fi fost populația planetei în timpul ultimei ere glaciare, sau puțin după aceea. Asta pentru că un trib de 100 de vânători-culegători are nevoie de aproximativ 50-100 km pătrați, pentru a vâna și culege, sau chiar 500, conform altor estimări. Poate părea o zonă mare, pentru a vâna și a culege, dar imaginează-ți că tu și familia ta ar trebui să trăiți în pădure. Câtă hrană crezi că poți găsi? Ar trebui să mergi mulți kilometri zilnic, dacă vrei să vânezi, ar trebui să mergi mulți kilometri, ca să aduni cereale sau fructe, ciuperci sau chiar insecte, pe care să le poți consuma. Dar apariția agriculturii, a permis populații mult mai dense. De fapt, apariția agriculturii coincide cu perioada neolitică, ambii termeni fiind folosiți cu același sens. Începând de acum 10 000-15 000 de ani și până în vremea Romei antice, deci aproximativ 10 000 de ani, datorită agriculturii, populația lumii a explodat de la 10 millioane la aproximativ 250 de millioane. Deci a crescut de 25 de ori. Știm că din perioada Romei antice și până acum, încă 2 000 de ani de agricultură, populația s-a mai mărit de 28 de ori, crescând exponențial, până la 7 miliarde. Este imposibil să fi ajuns la această densitate fără agricultură. Întrebarea principală este: de ce a apărut agricultura chiar atunci? O teorie ar fi că a apărut, și o să zic „doar”, la doar câteva sute de ani după era glaciară, posibil din cauza unei schimbări climatice pozitive, cel puțin din punct de vedere al omenirii, care a permis solului să susțină agricultura. Pare o teorie rezonabilă. S-ar putea să te întrebi: ei bine, au fost și alte perioade neglaciare, de ce nu avem dovezi că atunci exista agricultura? O explicație ar fi că oamenii moderni din punct de vedere anatomic au apărut acum 200 000 de ani, dar asta nu înseamnă că gândirea acestora sau creierul acestora, era similar cu cel al omului modern. Poate că în acea perioadă creierul uman nu era capabil să gândească sau să conceapă ideea de agricultură. Alte teorii susțin că populația umană de vânători-culegători, a continuat să crească și imediat după sfârșitul erei glaciare s-a atins o masă critică când la fiecare nou-născut, un alt om nu mai avea șansa de a supraviețui, sau de a se naște, din cauza cantității limtate de hrană obținută ca vânători-culegători. Putem spune că, din necesitate, triburi sau grupuri din diverse zone au început să domesticească animale sau să cultive plante. Dintr-o dată, s-a mărit densitatea și populația a putut să crească. Acest lucru nu le-a permis doar să supraviețuiască, ci și să devină mai dominanți, mai ales în cazul unor conflicte. Odată cu agricultura, și pe măsură ce se dezvoltă, după cum am menționat deja, acești oameni au devenit sedentari. Nu mai erau nevoiți să fie nomazi. Nu mai aveau nevoie să se miște de colo-colo. Acest lucru le-a permis să ridice construcții de apărare. Au devenit mai specializați, nu trebuiau să își mai facă griji... --specializați nu trebuiau să își facă griji în privința hranei. Astfel au putut apărea luptători, s-au putut dezvolta tehnologii, mai ales arme, care nu doar că au permis o densitate mai mare, la nivel de trib sau grup, ci și le-a permis să protejeze zona unde se aflau. De fapt, probabil le păsa mai mlt de aceasta pentru că o foloseau pentru agricultură, spre deosebire de vânătorii-culegători, care o vedeau drept un teritoriu pe care îl străbat doar pentru a găsi hrană. Oricare ar fi cauza apariției agriculturii, aceasta a avut influențe profunde asupra societății noastre. Nu am fi avut orașe-stat fără agricultură. Orașele-stat aveau o densitate mare a populației. Nu ar fi putut fi susținute de vânători-culegători. Nu ar fi existat o dezvoltare a tehnologiei, pentru care oamenii au avut nevoie de timp și de specializare. Este corect să spunem că nu am fi avut civilizația modernă. Aceasta nu ar fi fost posibilă fără agricultură. Nu aș mai fi făcut acest videoclip. De fapt, mulți nu am exista pe această planetă, pentru că nu ar fi putut susține această populație imensă, fără agricultură și fără continuă dezvoltare, fără agricultura dezvoltată pe baza tehnologiei. Poate că pare un lucru mărunt. Trecerea de la vânători-culegători la agricultură este unul dintre cele mai importante lucruri, alături de limbaj si de scriere, care au definit omenirea. Ca să înțelegem unde a apărut agricultura, acestea sunt regiunile unde credem că ar fi apărut agricultura. În Levant, în estul Mediteranei, Orientul Mijlociu de astăzi, Siria, Israel, Palestina, Irak, sud-estul Turciei, aceasta este una dintre zonele unde credem că ar fi apărut agricultura, acum aproximativ 10 000-15 000 de ani. Presupunem că orezul provine din China. Estimările spun că ar fi apărut acum 6 000-13 000 de ani. Cartoful și alte culturi au apărut în zona Anzilor acum mii de ani. Acestea sunt doar câteva exemple de zone unde a apărut agricultura, atât domesticirea culturilor, cât și a animalelor. Este interesant faptul că în timp, vom descoperi și alte locuri, pe măsură ce vom face săpături arheologice, vom găsi și alte dovezi fosilizate, ale agriculturii și a oamenilor. Și chiar și această perioadă, de acum 10 000, 12 000, 15 000 de ani, e posibil să se întindă mai devreme în timp, pe măsură ce vom descoperi dovezi mai vechi. Mă voi opri aici, dar ce trebuie să reținem este că pentru o mare parte din istoria omenirii, nu ne-am ocupat doar cu modelarea pietrei brute pentru arme și unelte, ci am și vânat animale, oriunde le găseam. Nu am avut surse sigure de hrană. Am strâns fructe, cereale și insecte, oriunde erau disponibile, pentru a ne susține familiile, și exista o limită a numărului de oameni care puteau supraviețui. Dar imediat după era glaciară, totul s-a schimbat. A avut loc o explozie a populației, și bănuim că s-a datorat agriculturii.