Conţinutul principal
Curs: Microeconomie > Unitatea 1
Lecția 1: Introduction to economicsRezumatul lecției: Raritate, alegere și costuri de oportunitate
O introducere a conceptelor de raritate, alegere și cost de oportunitate
Resursele economice sunt rare. Confruntați cu acest aspect, trebuie să alegem cum să alocăm resursele. Economia este studiul modului în care societățile fac această alegere. Microeconomia se concentrează asupra modului în care indivizii, gospodăriile și firmele iau aceste decizii.
Termeni cheie
| Termen | Definiție |
|---|---|
| Raritate | Există resurse limitate pentru a satisface dorințe nelimitate. |
| Resurse economice | Elementele care sunt intrări în producția de bunuri și servicii. Există patru tipuri de resurse economice: pământul, munca, capitalul și tehnologia. Uneori ne referim la tehnologie cu termenul de capacitate antreprenorială. |
| Pământul | Resursele naturale utilizate în producția de bunuri si servicii. Câteva exemple de resurse naturale sunt cheresteaua, materiile prime, resursele piscicole, solul, mineralele și resursele energetice. |
| Munca | Efortul depus de oameni în producția de bunuri si servicii. Numărul de muncitori şi numărul de ore lucrate reprezintă câteva exemple. |
| Capitalul | Bunurile fizice care sunt produse și utilizate pentru producerea altor bunuri. Exemple de capital sunt utilajele, tehnologia, precum și uneltele, cum ar fi calculatoarele, ciocanele, fabricile, roboţii, camioanele şi trenurile utilizate pentru transportul bunurilor şi alte echipamente utilizate în producția de bunuri sau servicii. |
| Tehnologia | (uneori numită capacitate antreprenorială) Capacitatea de a combina ceilalți factori de producție în bunuri şi servicii. |
| Briciul lui Occam | Principiul logic care afirmă că nu ar trebui să avem mai multe ipoteze decât minimul necesar pentru efectuarea analizei; în economie folosim conceptul de „briciului lui Occam” atunci când invocăm presupunerea ceteris paribus. |
| ceteris paribus | În latină înseamnă „toate celelalte sunt neschimbate” şi se utilizează în economie pentru a sublinia ideea că singurele schimbări la care ar trebui să ne gândim sunt cele descrise în mod explicit; de exemplu, dacă vorbim despre cum reacționează cineva la o schimbare a prețului unui bun, ar trebui să presupunem că singurul lucru care se schimbă este prețul, nu și preferințele, veniturile sau orice altceva. |
| Enunțuri normative | Afirmaţii care descriu opinii sau cum ar trebui să fie lucrurile. |
| Enunțuri pozitive | Afirmaţii despre fapte sau care descriu care este situația în fapt. |
Puncte cheie
Raritate și alegere
Disciplina economiei își datorează existența rarității resurselor. Nu am avea grija modului în care sunt alocate resursele dacă acestea ar fi nelimitate. Trebuie subliniat faptul că preocuparea principală a economiei este raritatea resurselor.
Analiză pozitivă vs. analiză normativă
Analiza economică tinde să se concentreze în principal pe analiza pozitivă, adică pe descrierea fenomenelor, a faptelor și a conceptelor. Poate fi tentant să analizăm lucrurile folosind analiza normativă, adică să descriem lucrurile aşa cum ar trebui să fie.
Aceasta nu înseamnă totuși că gândirea normativă este complet absentă în economie şi în special în procesul de elaborare a politicilor. Ambele sunt importante pentru o doctrină bine structurată.
Modele economice
Un model este o simplificare a unui concept sau a unui proces, care se folosește pentru o înțelegere mai bună a acestuia, prin reducerea cât mai mult posibil la aspectele esențiale. De exemplu, o hartă este un model al felului în care sunt amplasate drumurile şi al locurilor unde se intersectează. Pot exista și alte informații utile sau interesante, cum ar fi amplasamentul unei picturi murale interesante sau al chioșcului cu cel mai bun taco din lume, dar dacă ne interesează doar să ajungem la un magazin, nu avem nevoie de acestea, trebuie doar să știm cum să ajungem acolo.
Economiștii se bazează pe modele pentru că este imposibil să surprindem complexitatea interacțiunii umane și cu atât mai puțin să facem acest lucru într-un mod direct, simplu de citit.
Greșeli frecvente
- Nu toate costurile sunt costuri monetare. Costurile de oportunitate sunt exprimate de obicei în funcție de valoarea unui alt bun, serviciu sau unei alte activități la care trebuie să renunțăm pentru a putea desfășura o anumită activitate sau produce un anumit bun.
- Veți întâlni uneori a patra resursă economică ca fiind denumită fie capacitate antreprenorială, fie tehnologie. Termenii sunt folosiți în mod interschimbabil, dar redau același lucru: abilitatea de a face lucrurile să se întâmple. Să luăm exemplul computerelor — un computer este de obicei considerat a fi un bun, dar capacitatea noastră de a produce computere ține de domeniul tehnologiei.
- Cuvântul capital este folosit în limbajul de zi cu zi pentru a desemna ceea ce economiștii numesc capital financiar. Dacă întâlniți cuvântul capital de sine stătător într-un context economic, acesta se referă la capital fizic — echipamente, mașini sau unelte utilizate pentru a produce bunuri și servicii. Capitalul fizic este tangibil, dar capitalul financiar nu este întotdeauna tangibil.
Vrei să te alături conversației?
Nici o postare încă.