Manuscrisele medievale

Cărțile medievale sunt cele mai numeroase opere artistice din Evul Mediu care au supraviețuit. Cercetătorii le-au oferit acestor cărți ale Evului Mediu realizate manual denumirea de "manuscrise". Cele care conțin motive decorative artistice se numesc "manuscrise anluminate". Manuscrisele din Evul Mediu european care au supraviețuit sunt, în general, cărți religioase care reflectă canoanele, doctrina și practicile creștine, cu toate că există și cărți evreiești și musulmane sau alte tipuri de cărți care s-au păstrat din acea perioadă.

Un manuscris medieval este un codex (pl. codexuri), însemnând o carte compusă din pagini legate între două plăci. Scribii antici scriau pe pergamente care erau depozitate în cutii. Aceste pergamente antice supraviețuiesc doar prin câteva fragmente, căci acest tip de material este foarte vulnerabil la degradările fizice. Paginile codexurilor, pe de altă parte, sunt protejate de copertele lor și au o șansă mai mare de a supraviețui. Prin urmare, s-au păstrat o multitudine de cărți medievale.

Bibliothèque nationale de France din Paris și British Library din Londra găzduiesc cele mai mari colecții de manuscrise medievale din întreaga lume. Deși, în mod normal, acestea le sunt puse la dispoziție doar cercetătorilor, multe muzee și biblioteci expun câteva din cele mai valoroase manuscrise pe care le dețin. Digitalizarea, sau crearea unor imagini digitale cu o rezoluție înaltă a manuscriselor, este o idee care prinde tot mai mult teren, aceste imagini fiind în general accesibile pe internet și promovează studierea cărților medievale.

Manuscrisul original al Bibliei, lucrările lui Aristotel și ale lui Platon și alte lucrări ale unor scriitori antici nu au supraviețuit. Acestea sunt cunoscute astăzi deoarece scribii medievali le-au copiat cu sârguință.

În zilele noastre, înregistrarea și diseminarea informațiilor este rapidă și ușoară, însă în Evul Mediu acest proces era lent și laborios. Majoritatea cărților erau găzduite de bibliotecile mănăstirilor, iar toate acestea erau copiate manual, în general de călugări. Acest proces de copiere și de distribuire a cărților era esențial pentru prezervarea cunoașterii.

Unii călugări au călătorit spre mănăstiri mai îndepărtate pentru a vedea și a copia alte cărți pe care să le aducă în biblioteca propriilor mănăstiri. Multe dintre aceste biblioteci medievale, alături de cărțile pe care acestea le adăposteau, au fost distruse de incendii. Din cauza acestora și a altor accidente din istorie, nu toate textele Evului Mediu au supraviețuit. În numele trandafirului, un roman scris de Umberto Eco, creează o astfel de situație ipotetică în care lucrarea pierdută despre poetică a lui Aristotel întâmpină o astfel de soartă.

Cărțile erau esențiale pentru practicarea creștinismului. Misionarii creștini medievali, precum Sf. Augustin de Canterbury, au adus cărți din locurile în care călătoreau, predicând și fondând noi biserici. Evanghelia Sfântului Augustin (The Gospel Book of St. Augustine) supraviețuiește și astăzi în Parker Library of Corpus Christi College din Cambridge. Aceasta cuprinde textul evangheliilor—Matei, Marcu, Luca și Ioan din Noul Testament—o lucrare esențială pentru predicarea vieții lui Hristos unor potențiali viitori creștini. Există o serie de ilustrații care precede textul fiecărei evanghelii și care surprind viața lui Hristos, detaliind evenimente specifice respectivei evanghelii, cu toate că o parte din acestea sunt actualmente pierdute.

Cele mai vechi manuscrise anluminate sunt printe cele mai vechi manuscrise care există. Ilustrarea cărților avea un scop atât educațional, cât și decorativ. Inițialele anluminate și miniaturile pictate au marcat începuturile unor secțiuni importante de text și le-au permis cititorilor să parcurgă aceste lucrări.

Ciclurile de imagini introductive le pregăteau mințile cititorilor pentru a interacționa cu textul. Unele ilustrații elaborează doctrinele, înregistrează evenimente sau doar spun povești. Chiar și mâzgălelile cititorilor sunt intrigante pentru cercetătorii contemporani.

În manuscrisele anluminate, cuvintele și imaginile lucrau împreună pentru a-l informa pe cititorul medieval și, ocazional, acești cititori își lăsau propria lor amprentă. Aceste cărți sunt foarte interactive. Aproapte toate manuscrisele medievale oferă un spațiu amplu pe margini pentru ca cititorii să adauge comentarii. În această manieră, manuscrisele anluminate sunt diferite de alte lucrări artistice, căci oferă spații în care cititorii își pot descrie reacțiile pe care le au legate de imagine și de text.

Eseu scris de Dr. Nancy Ross