Dacă vedeți acest mesaj, înseamnă că avem probleme cu încărcarea resurselor externe pe site-ul nostru.

If you're behind a web filter, please make sure that the domains *.kastatic.org and *.kasandbox.org are unblocked.

Conţinutul principal

Civilizația pe Valea Indului

Civilizația de pe valea fluviului Indus (sau Harappa) a durat 2 000 de ani și se întindea de la ceea ce este în prezent nord-estul Afganistanului până la Pakistan și la nord-vestul Indiei.  Sal explorează istoria acestei civilizații, inovațiile tehnologice, arta, practicile arhitecturale și agricultura acestei civilizații.

Transcript video

După cum am vorbit în multe alte videoclipuri, unele dintre cele mai vechi civilizații s-au format de-a lungul râurilor. Și nu este o coincidență, pentru că tot acolo apar și primele forme de agricultură. Agricultura a contribuit la o densitate a populației mai mare și mai sedentară, și a permis o oarecare specializare. Am discutat despre mai multe civilizații; egiptenii antici de pe lângă fluviul Nil, mesopotamienii de pe lângă Tigru și Eufrat. Acum vom vorbi despre civilizația antică de pe valea fluviului Indus. Fluviul Indus parcurge astăzi mare parte a Pakistanului, și de aceea a fost numită civilizația de pe Valea Indului. Civilizația de pe Valea Indului. Mai este numită uneori și civilizația Harappa, acesta fiind primul loc unde au fost găsite dovezi ale existenței acestei civilizații destul de extinse. Ca să ne familiarizăm cu timpul, vedem aici perioada considerată de istorici și arheologi ca fiind perioada principală a civilizației. Există dovezi că în zonă ar fi existat așezări, civlizație și agricultură încă din 7000 î.e.n, asta în baza dovezilor pe care le avem azi; când ne referim însă la civilizația de pe Valea Indului aceasta începe, de obicei, în jurul anului 3300 î.e.n. Aici, cu portocaliu, avem perioada harappă timpurie. Cele mai importante structuri și artefacte tehnologice au fost descoperite chiar aici, în perioada considerată perioada matură a civilizației harappe, după care asistăm la declinul acesteia. Vom vorbi despre motivele care ar fi putut contribui la declinul acesteia, deși nu suntem siguri, dar are loc în perioada târzie. În context cu alte civilizații să ne amintim că în această perioadă sumerienii antici începeau să devină, am putea spune, mai civilizați. Pe măsură ce înaintăm în a doua jumătate a mileniului al treilea, civilizațiile sumeriene și acadiene încep să se amestece. În această perioadă avem imperiul Akkadian condus de Sargon cel mare. Pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul perioadei târzii, chiar aici, suntem aproximativ în timpul lui Hammurabi și al Imperiului Babilonian. În Egipt, dacă ne întoarcem în 2500, în această perioadă au fost construite piramidele și avem regii egipteni, acești regi-zei care au condus în cea mai mare parte a acestei perioade. Vom observa că a existat un oarecare schimb cultural între aceste civilizații importante. Ca să înțelegem cât de extinsă a fost această civilizație harappă, vă voi arăta această hartă. Harta aceasta este una mărită a regiunii de-a lungul Văii Indului pe care v-am arătat-o. Harta cuprinde mare parte din Pakistan și aceste pătrate roșii marchează siturile unde s-au găsit dovezi ale civilizației. Primul loc a fost Harappa, chiar aici, regiunea Punjab din Pakistan. Și de-asta este numită civilizația harappă. Dar puteți vedea că este multe mai mare decât Harappa. Cel mai mare sit este la Mohenjo-Daro, în regiunea Sindh din Pakistan, și se presupune că în jur de 40 000 de oameni ar fi trăit în acest oraș pe care îl numim azi Mohenjo-daro. Până astăzi au fost descoperite mai mult de 1000 de situri în această zonă și se presupune că aproximativ 5 milioane de oameni au făcut parte din această civilizație. Motivul pentru care presupunem că este vorba de o civilizație, și să măresc harta ca să înțelegem cât de mare este. Multe dintre aceste situri se află în Pakistan. Sunt câteva și aici, în India modernă, deci avem de-a face cu o rețea extinsă formată din aceste situri, și motivul pentru care le considerăm o singură civilizație sau cel puțin o cultură conectată este standardizarea. Standardizarea o găsim în sistemul de măsurare. Aceștia aveau o unitate de măsură de doar 1,6 mm și este un aspect important pentru că nu ar fi creat o asemenea unitate de măsură, de 1,6 mm dacă nu ar fi știut să o folosească și să construiască lucruri de o asemenea precizie. Iar unele dintre aceste lucruri atât de precise sunt chiar construcțiile. Aveau aceste cărămizi standard, de o anumită dimensiune, și multe dintre simbolurile folosite au fost găsite în toate aceste situri. Nu este cunoscut dacă acestea erau controlate de un singur conducător sau împărat dar cu siguranță a existat un schimb intercultural; foloseau cărămizi de aceeași dimensiune, aceleași simboluri, și aceleași unități de măsură. După cum vă puteți imagina, existența unei unități de măsură atât de mică, de precisă, sugerează că erau niște constructori desăvârșiți. Și acest lucru este confirmat de aceste descopriri. Aceasta este o imagine a sitului din Mohenjo-Daro, din regiunea Sindh a Pakistanului modern, și putem observa cât de etanșă este această lucrare în cărămidă; destul de bună chiar și după standardele moderne. Trebuie să ne gândim câte dintre construcțiile noastre ar rezista atât de bine 5000 de ani, într-un astfel de climat. Aceasta se presupune că a fost o baie publică. În spate putem vedea o fortăreață. Am descoperit structuri de apărare. Poate cel mai impresionant este existența unui sistem de canalizare, care, în sine, este impresionant. Se presupune că aveau apă curentă, fântâni, în case. Era o civilzație cu o tehnologie foarte avansată pentru acea vreme. Din multe puncte de vedere, era mult mai avansată decât celelalte civilizații contemporane despre care am discutat. Avem aici niște exemple de sculpturi și forme de artă. Aceasta este o sculptură numită „Fata dansatoare”; ea nu dansează dar se presupune că ar fi profesia acesteia. Acestea sunt doar speculații ale arheologilor. Aceasta este numită „Preotul-Rege”, dar și aceasta este tot o speculație. Aici avem un exemplu de sigiliu făcut de ei. Și acestea sunt bijuterii, bijuterii foarte elaborate, care nu au fost descoperite doar în aceste situri arheologice. Bijuterii harappe au fost decoperite până și în situri arheologice aparținând Mesopotamiei. Din acastă cauză se bănuiește că ar fi existat o rețea comercială maritimă foarte activă între aceste zone. Unele bijuterii aparținând acestor civilizații de pe Valea Indului erau fabricate din cochilii din peninsula Arabică. Aveau materiale din China, materiale din alte părți ale Indiei, deci o rețea comercială foarte extinsă. Aceste civilizații le cunoșteau. După cum am spus, aceștia păreau a fi bine organizați. Deși nu putem înțelege scrierile acestora, am aici câteva exemple de scrieri. Și putem observa, în aceste exemple aici, putem observa ceea ce s-a transformat într-un simbol notoriu din cauza naziștilor, și anume, o svastica. Svastica era un simbol folosit de ei, un simbol hindus, considerat un simbol al norocului. Este ceva ce naziștii și-au însușit și transformat într-un simbol negativ, dar demonstrează legătura dintre civilizația harappă, de pe Valea Indului și aspecte ale culturii moderne din India, precum religia hindusă. Deși, repet, nu se cunosc amănunte despre religia acestora pentru că limba nu a supraviețuit și nu putem descifra scrierile harappe. Dar datorită organizării lor și uniformității în rândul acestor situri care sunt atât de îndepărtate; vorbim de o distanță enormă chiar și pentru lumea modernă, și cu atât mai mare dacă vorbim de acum 4-5 mii de ani. Din această cauză considerăm că trebuie să fi avut măcar o formă decentă de guvernare, administrare sau organizare la nivel de stat, deși nu suntem siguri dacă a existat un imperiu unificat, sau o formă de organizare principală, sau doar au decis să preia unii de la alții standarde, simboluri, dimensiuni de cărămizi și alte asemenea. Principala enigmă a civilizației de pe Valea Indului este: de ce s-a sfârșit? Părea a fi o civilizație prosperă, poate cea mai extinsă. Am menționat în alt videoclip că cea mai veche roată a fost descoperită în Mesopotamia, dar unii cred că roata ar fi fost folosită chiar mai devreme, de civilizația harappă. Vorbim despre această perioada, începând cu 3300 î.e.n, dar avem dovezi că această civilizație s-a născut mult mai devreme. În acest sit, chiar aici, în Mehrgarh, Pakistan. Există dovezi că oamenii aveau sate și practicau agricultură încă din anul 7000 î.e.n, iar acest sit a fost descoperit abia în 1974. Poate vom descoperi lucruri ce ne vor trimite și mai departe în trecut. Vorbim despre o civilizație care a existat pentru o perioadă atât de lungă, încă din anul 7000 î.e.n, și care a durat mii de ani, dar care dintr-o dată, a intrat în declin. Avem dovezi că schimburile comerciale au scăzut treptat, din ce în ce mai puțin rafinament și apoi a dispărut. Acesta este unul dintre misteriile istoriei, ale arheologiei. Cum a dispărut civilizația de pe Valea Indului? Teoriile mai vechi susțin că a fost vina unei invaziei străine, poate chiar de către unii dintre strămoșii indienilor moderni, sau poate aceștia au fost asimilați cumva. Teoriile recente nu susțin însă această ipoteză. Acestea susțin că ar fi vorba de o formă de schimbare climatică, care a condus la secetă și care a îngreunat agricultura. Alții consideră că ar fi vorba de un dezastru natural, precum inundațiile. Adevărul e că nu știm. Sau poate că oamenii au decis să plece, să moară sau să migreze spre alte locuri din regiune. Fără îndoială, a fost o civilizație semnificativă și acesta este doar începutul a ceea ce se cunoaște despre ea. Cunoaștem multe și știm că a fost impresionantă, chiar dacă nu le putem citi scrierea; chiar dacă poate știm mai puțin decât știm decât Mesopotamia sau Egiptul Antic, dar avem semne că, odată cu trecerea timpului a fost mai sofisticată și poate chiar mai impresionantă decât putem aprecia astăzi.