VIZIONEAZĂ: Impactul cruciadelor

Am vizionat deja câteva secvențe video cu informații generale despre cruciade. Să recapitulăm pe scurt ce s-a întâmplat în circa 200 de ani, în perioada centrală a Evului Mediu. Prima Cruciadă a avut loc la sfârșitul secolului al XI-lea și a avut cel mai mare impact, Europa Occidentală impunându-și dominația asupra Ierusalimului și în Țara Sfântă. Puteți observa pe această linie cum Ierusalimul trece de la verde la roșu atunci când vest-europenii catolici preiau controlul. Europenii dețin controlul prin statele cruciate până în 1187, când Saladin recucerește Ierusalimul. Câteva decenii mai târziu, în timpul Cruciadei a Șasea și a Cruciadei Baronilor care nu este reprezentată aici, Europa Occidentală recâștigă controlul, dar, în cele din urmă, musulmanii recuceresc Ierusalimul și, spre începutul secolului al XIV-lea, dețin în întregime controlul asupra Țării Sfinte. Între timp, Constantinopolul este jefuit la sfârșitul Cruciadei a Patra de cruciații înșiși. Și, deși va fi recucerit mai târziu, pentru bizantini e începutul sfârșitului. Să ne gândim puțin la modul în care cruciadele au schimbat Europa și întreaga lume. O consecință clară a cruciadelor a fost numărul mare de morți. Numărul estimat de morți ca urmare a cruciadelor se ridică la 2-6 milioane doar în Europa Occidentală. Pentru a ne face o idee, populația europeană de la acea vreme număra aproximativ 60-70 de milioane. Deci, în jur de 4-10% din populație a murit în timpul cruciadelor. Și nu vorbim aici de cei care au murit sau de distrugerile produse pe drumul către cruciade și nici de ceea ce s-a întâmplat în Orientul Mijlociu. Dacă ne uităm la această hartă a regiunii în secolul al XIV-lea, chiar aici, observăm că în timp ce Orientul Mijlociu este încă sub control islamic, musulmanii au fost alungați din aproape toată Peninsula Iberică, Granada rămânând singurul oraș sub control musulman. Reconquista va continua până în 1492, când spaniolii alungă toți musulmanii din Peninsula Iberică și, odată cu ei, și pe evrei. Se cuceresc teritorii și în nordul Europei... Se vede mai greu pe hartă. Așa cum am arătat în materialul anterior, cruciații nu aveau drept scop doar recucerirea teritoriilor bizantine sau recuperarea unor zone de la musulmani, ci și de a converti păgânii din nord sau de a le lua pământurile. Este vorba de triburile germanice care nu trecuseră încă la creștinism. Acest lucru a permis expansiunea în nordul Europei. Un alt aspect important legat de cruciade este acela al puterii papei. Dacă vă amintiți, cruciadele au fost inițiate de un papă care a chemat oamenii, îndemnându-i să-i ajute pe bizantini să-și recupereze teritoriile. Papa Urban al II-lea. Acești 200 de ani sunt caracterizați de o mare fervoare religioasă alimentată de cruciadele inițiate de papă. Oamenii sunt animați de religiozitate. Înainte de a pleca la cruciadă, mulți își lasă pământul prin testament Bisericii. Dacă mor, și mulți vor muri, pământurile lor revin Bisericii al cărei cap este papa. Și regii devin mai puternici datorită Cruciadelor. Am discutat în alte materiale despre sistemul feudal. De multe ori, vasalii regelui, ducii, conții, baronii, aveau o putere mai mare decât regele asupra teritoriului aflat în stăpânire. Între ei existau în permanență conflicte, dar, din momentul în care atenția tuturor începe să se concentreze asupra acestor evenimente externe, adică asupra cruciadelor, mulți dintre acești nobili vor muri, acestea revenind statului, adică regelui. Ca urmare, conflictele interne se reduc. Astfel, ideea papei Urban al II-lea de la sfârșitul secolului al XI-lea, aceea de a abate atenția în exterior pentru a lăsa deoparte problemele interne, a funcționat în mare măsură. Un alt aspect relevant este legat de importanța orașelor. În epoca medievală, totul se învârte în jurul feudelor, în jurul domeniilor senioriale. Dar în contextul finanțării cruciadelor, centrele comerciale capătă importanță. În plus, în urma creșterii interacțiunilor între Occident și Orient se înmulțesc călătoriile. Acest lucru a impulsionat comerțul și dezvoltarea orașelor ca nuclee comerciale. De aici ajungem la un alt aspect, la dezvoltarea schimburilor și comerțului ca urmare a cruciadelor. Cruciadele nu au însemnat numai lupte. Veneția și alte orașe-stat care făceau comerț au contribuit la mișcarea oamenilor și a armelor dinspre Occident către Orient, dar la întoarcere, cruciații au adus cu ei bunuri de vânzare. Astfel, puterea orașelor crește considerabil. După cruciade, la începutul secolului al XIV-lea, Veneția, care pe harta noastră este chiar aici, era considerată drept cel mai bogat și cel mai puternic oraș din Europa. Veneția se îmbogățește de pe urma negoțului, dar nu numai. După cum vă amintiți din alte secvențe video, când a fost jefuit Constantinopolul, printre jefuitori se aflau și negustori venețieni care, după aceea, au creat un imperiu. Ei au sfâșiat Imperiul Bizantin și au preluat părți din el. Deci, nu este o întâmplare că în secolele al XIV-lea și al XV-lea prosperă orașe ca Veneția sau Florența, susținută de familia de bancheri Medici. Aceste centre comerciale sunt primele locuri unde va înflori Renașterea. Nu în ultimul rând, deși Cruciadele au reprezentat o perioadă sângeroasă și întunecată. ele au favorizat și învățătura, fiindcă mulți occidentali au călătorit în Orientul Mijlociu și în Țara Sfântă și la acea vreme... Avem secvențe video despre epoca de aur a Islamului... Putem spune că ei dețineau știința din Antichitatea greacă și romană pe care au combinat-o cu știința din India și din China, contribuind cu inovații proprii. Occidentalii au revenit cu toată această știință în Europa.